DRAGASANI

Cargoul DRAGASANI Hamburg, 27.03.1985 – www.shipspotting.com / StefanFoerst

Cargoul DRAGASANI (1976-2000)

A fost construit la WARNOWWERFT WARNEMUNDE, Rostock/RDG, numar de santier 394, fiind livrat Navrom Constanta in cursul lunii ianuarie 1976. A fost prima nava de acest tip (clasa Ozean) construita pentru Romania.
Se pare ca seria care a fost comandata initial cuprindea 6 cargouri (numele, neoficial, al ultimelor doua ar fi fost MURFATLAR si VALEA CALUGAREASCA), dar in 1980, conducerea Romaniei a sistat orce import in domeniul naval, iar cele doua nave nu s-au mai construit. Ca raspuns la aceasta actiune, RDG nu a mai luat din Romania nava de demagnetizare MAGNETICA 298 construita initial pentru ei.
Impreuna cu surorile – COTNARI, FOCSANI si PANCIU – cunoscute drept “categoria Podgorii”, au reprezentat cele mai bune cargouri care au existat in patrimoniul Navrom Constanta.
In anii ’80, navele DRAGASANI si PANCIU, din aceasta clasa, au fost folosite la filmari in filmele romanesti “Furtuna in pacific” si “Un echipaj pentru Singapore” (multumim domnului Gheorghe Bejan pentru informatie).
A ramas la Navrom Constanta si dupa 1990, an in care Navrom a fost divizata in cele 3 companii: Navrom, Romline si Petromin.
In august 1995 Navrom Constanta avea sa inchirieze, in contract de bare-boat, catre Self Invest Maritime Constanta cele 4 cargouri de acest tip: PANCIU, DRAGASANI, COTNARI si FOCSANI.
Decizie absolut stranie a Navrom, de a inchiria cele mai bune cargouri ale sale unor “neica nimeni” (a se citi Self Invest Maritime), care aveau un capital social de numai 100.000 lei vechi!
Desigur, totul pare mult mai clar daca tinem cont de faptul ca aceste numiri in fruntea Romline, Petromin si Navrom erau facute politic, iar acesti indivizi, pusi in functie, actionau ca niste simple marionete ale politicienilor corupti de care aceasta tara nu a dus lipsa niciodata! Iar navele erau inchiriate pe spaga sau unor apropiati ai acestora.
Tot la aceeasi data Navrom intrase in combinatie cu SC Uzin Export Import SA (fostul ICE Navlomar), de la care a inchiriat (contracte de bare-boat) cele 7 nave ale acestora. Nave care au fost imediat re-inchiriate aceleiasi Self Invest Maritime Constanta.
Self Invest a apelat la un credit initial in valoare de 4,9 milioane USD, luat de la Bancorex si garantat (culmea) prin ipotecarea cargourilor REGHIN si CIMPIA TURZII care apartineau Navrom.
Inca de la preluarea navelor in contract de inchiriere, pentru echipajele acestora a inceput calvarul: salarii neplatite cu lunile, aprovizionarea navelor cu piese de schimb, alimente si combustibil se facea cu foarte mare intarziere, taxele portuare nu erau platite….
Navele au ajuns, rand pe rand, sa fie arestate in diverse porturi ale lumii, fiind efectiv abandonate, cu tot cu echipaj, de catre Self Invest Maritime.
Cei 211 marinari de pe cele 7 cargouri nu si-au mai vazut niciodata restantele salariale, care in ianuarie 1997 se ridicau la peste 1,2 milioane USD.
In dosarul “Self Invest” au fost anchetati, printre altii, Mircea Mihail – patron Self Invest si Manea Ghiocel, directorul Navrom, cu al carui larg concurs au ajuns acele nave in patrimoniul escrocilor de la Self Invest Maritime. Condamnati initial la 2 de inchisoare ani cu suspendare (Mircea Mihail), si respectiv 6 ani si 8 luni de inchisoare cu executare (Manea Ghiocel), aveau sa fie ulterior achitati de catre instante…. Penibila justitie din Romania, mereu controlata politic!
In urma Self Invest srl a ramas si pana in ziua de azi o datorie la Bancorex de 7,6 milioane USD, conform listei publicate si raspublicate de AVAS: http://www.aaas.gov.ro/upload/Debitori%20Bancorex.pdf.
La inceputul anului 1997 Navrom Constanta a retras cele 4 cargouri (COTNARI, FOCSANI, DRAGASANI si PANCIU) din contractul cu Self Invest.
Incepand cu luna martie 1997, aceste au au fost inchiriate N.I. Johnson CO srl Constanta, care mai avea alte 3 cargouri inchiriate de la Navrom.
Conform publicatiei “Cuget Liber” din 27 martie 1997, N.I. Johnson a convenit cu armatorul Navrom, ca odata cu preluarea navelor care au fost in exploatarea Self Invest, sa preia si datoriile catre echipajele care se aflau sau au fost pe nave.
N.I. Johnson a solicitat un credit de 6 milioane dolari de la Bancorex, pentru plata datoriilor navelor si pentru repararea lor, credit garantat cu ipotecarea celor 4 cargouri.
Revenind la cargoul DRAGASANI, acesta era arestat la Dakar/Senegal inca din 27.12.1996, in contul datoriilor Self Invest catre furnizori.
Numele acestuia a fost schimbat doar in acte, in BEAUTY BAY.
In septembrie 1997, echipajele de pe cele 7 nave aflate in exploatarea N.I. Johnson au declansat greva, cerand indexarea salariilor si a diurnei. Conflictul de munca a fost solutionat in cursul lunii octombrie 1997.
Din pacate, cargoul DRAGASANI a ramas arestat in continuare la Dakar.
In urma litigiilor financiare dintre NI Johnson si Navrom (NI Johnson avea de recuperat peste 1 milion de dolari de la Navrom, la care se mai adaugau si alte pierderi generate de arestarea navelor inchiriate pe fondul datoriilor Navrom/Selinvest), cargourile au fost rand, pe rand, abandonate cu tot cu echipaj, ramanand ca Navromul sa se descurce pentru scoaterea acestora din arest.
In urma N.I. Johnson CO srl a ramas o datorie la Bancorex de 7,12 milioane USD, conform listei publicate si raspublicate de AVAS: http://www.aaas.gov.ro/upload/Debitori%20Bancorex.pdf….
Navrom a incercat in repetate randuri vanzare cargoului: astfel, la licitatia organizata in 25.02.1998, pretul de pornire pentru vanzarea cargoului fusese stabilit la 1,65 milioane USD. Nu s-a aratat nimeni interesat, asa ca acesta a ramas arestat in continuare la Dakar.
Situatia la bordul cargoului DRAGASANI a devenit dramatica in cursul verii anului 1998, acesta ramanand in black-out. Echipajul disperat a cerut in repetate randuri sa fie adus acasa.
A ramas la Dakar pana in iunie 1999, cand a fost vandut, in cadrul procesului de lichidare al Navrom Constanta.
A fost adjudecat de catre Pole Shipping Geneva. A fost reparat, numele i-a fost schimbat in WESTWIND, pavilionul arborat fiind schimbat cu cel al St. Vincent &Grenadines.
A mai navigat pana in octombrie 2000, cand a fost vandut la fier vechi.
A ajuns la Chittagong/Bangladesh pe 15.10.2000, fiind ulterior dezmembrat.

Cargoul DRAGASANI arestat la Dakar, 1.08.1997 – www.shipspotting.com / Amani

Cateva caracteristici ale cargoului:
– Lungime: 152,75 m, latime: 20,30 m, pescaj: 9,31 m
– IMO: 7532882
– Call sign: YQEL
– 13.900 tdw/ 9.524 Gt
– propulsia: un motor fabricat la VEB Dieselmotorenwerk Rostock – licenta MAN, model K8Z70/120E, ce dezvolta 11.200 CP
– viteza maxima: 17,6 Nd
– bunker: 1.612 tone
– 3 diesel generatoare a cate 400 KW, 400V 50 HZ CA fiecare
– 5 magazii, 5 guri magazii
– instalatie de incarcare/descarcare: 16 bigi a cate 10t SWL fiecare si o biga de forta a 70t SWL

Fotografiile preluate din web site-ul www.shipspotting.com sunt publicate in scopuri educative, non-profit in www.marinarii.ro conform termenilor si conditiilor sursei care detine toate drepturile. 

The picturs taken from the web site www.shipspotting.com are published non-profit for educational purposes in www.marinarii.ro as stated on source terms and conditions that has all the rights .