Mineralierul CALLATIS la plecarea in voiajul inaugural, 1978 – sursa foto: “O jumatate de veac in marina” , vol.2 – Nicolae Romulus Moise
Mineralierul CALLATIS / HISTRIA STAR (1978-1999)
Constructia sa a inceput in 1975 la Santierul Naval Mangalia, fiind prima nava construita in cadrul acestui santier.
Practic, constructia sa s-a facut in paralel cu cea a santierului, fiind finalizata in cursul lunii august 1978, cand a fost livrat Navrom Constanta.
In decursul anilor ’80, pe langa voiajele internationale, a efectuat si cateva alimbari, de la Constanta la Galati. A fost o idee absurda de a aduce acesti mastodonti pe Dunarea Maritima: pentru a putea intra pe Dunare, aceste mineraliere erau descarcate la Constanta, mai mult de jumatate din capacitatea de incarcare, apoi plecau spre Portul Mineralier Galati.
In iunie 1990 a fost transferat in patrimoniul nou infiintatei companii, Petromin Constanta.
A fost una dintre cele 16 nave pe care Petromin avea sa le foloseasca in asocierea cu AS Klaveness Chartering Oslo, asociere care a facut subiectul celebrului “Dosar Flota”…
La data de 14.05.1991 a fost semnat contractul de constituire a societatii mixte Petroklav Inc Liberia (devenita apoi, la data de 27.06.1991, Petroklav Inc Bahamas), prin asocierea Petromin cu norvegienii de la AS Klaveness Chartering Oslo.
Scopul acestei asocieri era repararea, retehnologizarea si exploatarea celor 16 nave. Managementul navelor urma sa fie preluat de catre norvegieni.
Ulterior aveau sa fie infiintate companii detinatoare de unica nava in Liberia. Astfel, la data de 25.08.1992, mineralierul CALLATIS ajungea la Callatis Inc Liberia.
La data transferului, valoarea navei era estimata la aproximativ 6 milioane USD.
Dupa transfer, norvegienii au invocat starea tehnica precara si deficientele structurale ale mineralierelor BREAZA si CALLATIS, care ar fi necesitat fonduri mult prea mari si irecuperabile pentru a mai fi aduse in standardele impuse.
Desi transferate pe companiile detinatoare de unica nava din Liberia, managementul celor 2 mineraliere a fost preluat de catre Petromin.
Au continuat sa navigheze sub acelasi nume, pavilionul arborat ramanand cel romanesc.
La data de 29.12.1993 a fost semnat contractul de inchiriere (bare-boat) intre Breaza Inc, respectiv Callatis Inc si SC TSM (Tanker Ship Management) srl Constanta.
Cele 2 mineraliere au fost efectiv livrate catre SC TSM Constanta la data de 26.03.1994 (BREAZA) si respectiv 24.02.1994 (CALLATIS). Chiria a fost facturata si incasata de catre Petromin.
Mineralierul CALLATIS a fost reparat la Santierul Naval Constanta. La finalizarea reparatiilor, in 1995, numele i-a fost schimbat in HISTRIA STAR, pavilionul arborat ramanand cel romanesc.
In prima jumatate a anului 1998, Petromin a hotarat vanzarea mai multor nave, printre care si HISTRIA STAR (ex CALLATIS).
In virtutea dreptului de dispozitie pe care si l-a pastrat la transferul navelor in sub-filialele sale din Liberia, Petromin a readus mineralierul HISTRIA STAR (ex CALLATIS) in proprietatea sa deplina, dupa care l-a vandut, prin negociere directa chiar SC TSM srl Constanta, unde acesta era inchiriat.
Contractul de vanzare-cumparare a fost semnat la data de 11.01.1999, pretul platit fiind de 150.000 USD. La stabilirea pretului s-au luat in considerare si investitiile facute de cumparator in repararea si modernizarea navei.
Petru scurt timp, a ramas sub acelasi nume – HISTRIA STAR – pavilionul arborat ramanand cel romanesc, operarea sa revenind Histria Shipmanagement.
In mai 1999 a fost vandut la fier vechi pentru 1,7 milioane USD.
Pentru ultimul voiaj numele i-a fost schimbat in SEA EMERALD, pavilionul arborat fiind schimbat cu cel al St. Vincent & Grenadines.
A efectuat un ultim voiaj cu destinatia Alang/India, unde a ajuns la data de 16.06.1999, fiind ulterior dezmembrat.
Cateva caracteristici ale mineralierului:
– Lungime: 219,87 m, latime: 32,18 m, pescaj: 12,40 m
– IMO: 7941148
– Call sign: YQGN
– 54.615 tdw/ 32.100 Gt
– propulsia: un motor licenta Sulzer, model 6RND90, fabricat de catre 3 Maj – Rijeka, ce dezvolta 17.400 CP.
– viteza maxima: 15,7 Nd
– bunker combustibil: 3.629 tone
– 3 diesel generatoare a cate 504 KW, 400 V, 50 HZ CA
– nr. magazii: 7; nr. guri magazii: 10
– nu avea acele doua bigi in pupa, ci o pasarela sustinuta de un schelet metalic; doar BUZIAS, BEIUS, BLAJ, BREAZA si CALLATIS, din seria de 55.000 tdw, au avut acea pasarela in locul bigilor.
Ultimele Comentarii