BEIUS

Mineralierul MOUNT PENTELI (ex BEIUS) la Rijea/Croatia, anii ’90 – foto: www.shipspotting.com / Boris Maricic

Mineralierul BEIUS (1978-1999)

A fost construit la Santierul Naval Constanta, nr. de santier 384, fiind livrat Navrom Constanta in cursul lunii noiembrie 1978.
In decursul anilor ’80, pe langa voiajele internationale, a efectuat si cateva alimbari, de la Constanta la Galati. A fost o idee absurda de a aduce acesti mastodonti pe Dunarea Maritima: pentru a putea intra pe Dunare, aceste mineraliere erau descarcate la Constanta, mai mult de jumatate din capacitatea de incarcare, apoi plecau spre Portul Mineralier Galati.
In iunie 1990 a fost transferat in patrimoniul nou infiintatei companii, Petromin Constanta.
A fost unul dintre cele 4 mineraliere de 55.000 tdw, pe care Petromin avea sa le foloseasca in asocierea cu grecii de la Kassos Maritime Enterprise, asociere care s-a sfarsit la prost ca si cea incheiata cu norvegienii de la AS Klaveness Chartering Oslo.
In octombrie 1991, Petromin a incheiat un contract cu Kassos Maritime Enterprise privind repararea, tehnologizarea si exploatarea a patru mineraliere de 55.000 tdw: BAILESTI, BEIUS, BLAJ si BALS.
Grecii urmau sa preia managementul navelor, avand obligatia sa plateasca Petromin o chirie fixa de 1.000 USD/zi, plus 50% din profitul realizat.
Mineralierele au fost reparate in perioada 1991-1992, fiind cheltuita suma de 16.65 milioane dolari, dintre care 7.65 milioane erau finantati de Kassos din surse proprii, iar diferenta de 9 milioane dolari provenea dintr-un credit acordat de Indosuez Bank Pireu.
Ulterior aveau sa fie infiintate companii detinatoare de unica nava in Malta.
Astfel, la inceputul anului 1993, mineralierul BEIUS ajungea la Beius Shipping ltd. Numele i-a fost schimbat in MOUNT PENTELI, pavilionul arborat fiind schimbat cu cel maltez. La scurt timp avea sa fie mutat la alta companie detinatoare de unica nava – Blue Diamond Shipping Ltd Malta.

Mineralierul CAPE SOUNION (ex BEIUS) la Amsterdam/Olanda, 10.10.1998 – foto: www.shipspotting.com / Fritz Olinga

In 1995, cand cele 4 mineraliere urmau sa fie andocate pentru efectuarea reparatiilor planificate, Kassos a informat Petromin ca navele au inregistrat pierderi, cerand modificarea contractului initial.
Conducerea Petromin a acceptat la data de 8.05.1996 o renegociere a contractului, cedand presiunilor grecilor: s-a acceptat suplimentarea creditului initial, printr-un nou credit luat de la ABN Amro Bank Pireu, pus la dispozitia Kassos, insa garantat cu ipotecarea celor 4 mineraliere.
Kassos a folosit insa acel credit in alte scopuri, astfel incat, la terminarea reparatiilor, navele au fost arestate de catre santierele navale care efectuasera reparatiile respective.
La inceputul anului 1997, datoriile catre echipajele celor 4 mineraliere se ridicau la 520.000 USD…
Petromin a fost obligata , pana la urma, sa incheie un acord cu banca creditoare, ABN Amro Bank Pireu si Kassos, prin care se obliga sa vanda 2 din cele 4 mineraliere (cele mai noi), pentru a acoperi datoriile restante.
Astfel, in prima parte a anului 1997 au fost vandute mineralierele BALS si BAILESTI, pe cate 2 milioane USD fiecare.
Fostul mineralier BEIUS a ramas in continuare sub managementul grecilor de la Kassos. In octombrie 1997 a fost transferat la o alta companie detinatoare de unica nava – Cape Sounion Shipping ltd, numele i-a fost schimbat in CAPE SOUNION , pavilionul arborat ramanand cel maltez.
A navigat pana in noiembrie 1999, cand a fost vandut la fier vechi pentru 1,9 milioane USD.
A efectuat un ultim voiaj cu destinatia Alang/India, unde a ajuns la data 16.11.1999, find ulterior dezmembrat.

Mineralierul CAPE SOUNION (ex BEIUS) la Amsterdam/Olanda, 10.10.1998 – foto: www.shipspotting.com / Fritz Olinga

Cateva caracteristici ale mineralierului:
– Lungime: 219,71 m, latime: 32,21 m, pescaj: 12,40 m
– IMO: 7941136
– Call sign: YQHG
– 54.615 tdw/ 32.100 Gt
– propulsia: un motor licenta Sulzer, model 6RND90, fabricat la H. Cegielski Poznan, ce dezvolta 17.400 CP.
– viteza maxima: 16.3 Nd
– bunker combustibil: 3.629 tone
– echipat cu 3 diesel generatoare a cate 504 KW, 400 V 50 HZ CA fiecare
– nr. magazii: 7; nr. guri magazii: 10
– nu avea acele doua bigi in pupa, ci o pasarela sustinuta de un schelet metalic; doar BUZIAS, BEIUS, BLAJ, BREAZA si CALLATIS, din seria de 55.000 tdw, au avut acea pasarela in locul bigilor.

Fotografiile preluate din web site-ul www.shipspotting.com sunt publicate in scopuri educative, non-profit in www.marinarii.ro conform termenilor si conditiilor sursei care detine toate drepturile. 

The picturs taken from the web site www.shipspotting.com are published non-profit for educational purposes in www.marinarii.ro as stated on source terms and conditions that has all the rights .