Mineralierul LAN HAI CHUANG XIN (ex BAIA SPRIE) in 2015 – foto: http://www.cnaas.com.cn (pagina nu mai exista in prezent)
Mineralierul BAIA SPRIE (1989-2016)
A fost construit la Santierul Naval 2 Mai – Mangalia, numar de santier 900/156, fiind livrat Navrom Constanta in cursul lunii iunie 1989.
In iunie 1990 a fost transferat in patrimoniul nou infiintatei companii, Petromin Constanta.
A fost una dintre cele 12 nave (7 petroliere si 5 mineraliere) pe care Petromin avea sa le foloseasca in asocierea cu grecii de la Ermis Maritime Corporation (in spatele careia se afla afaceristul grec Giannis Alafouzos).
La data de 12.03.1991 a fost semnat contractul de constituire a societatii mixte Minerva Shipping Company, prin asocierea Petromin cu grecii de la Ermis Maritime Corporation. Scopul acestei asocieri era exploatarea in comun a celor 7 nave (mineraliere si petroliere), incluse in contractul initial.
Aceste nave erau:
– mineraliere: BASARABI, BARAOLT, BORCEA, BANISOR, BAIA SPRIE
– petroliere: PRAHOVA, PLOIESTI
Valoarea celor 7 nave cu care Petromin intrase in afacere era estimata la 51,5 milioane USD.
Grecii se angajasera sa obtina finantarea pentru reparatiile/ retehnologizarea celor 7 nave. In contractul de asociere era stipulat faptul ca plata creditelor ce urmau a fi contractate va fi facuta din fondurile obtinute din exploatarea navelor.
In plus, noua companie Minerva Shipping urma sa plateasca o taxa de management de 500 USD/nava/zi catre Ermis Maritime.
Catre sfarsitul anului 1991, acest acord de asociere a fost extins prin adaugarea petrolierelor BRAZI si CIMPINA. Apoi, in anii ce au urmat, au mai fost adaugate si petrolierele noi, a caror constructie a fost finalizata la Santierul Naval Galati: ARGES, CRISTAL (ex IANCA) si RUBIN (ex TICLENI).
Ulterior semnarii acordului de asociere, din 12.03.1991, au fost infiintate companii detinatoare de unica nava in Malta. Astfel, in iulie 1991, BAIA SPRIE ajungea la Tomis Future Shipping ltd. Numele i-a fost schimbat in TOMIS FUTURE, pavilionul arborat fiind schimbat cu cel maltez.
Mineralierul se afla, la acea data, retras in parcul rece de la Agigea, datorita problemelor cauzate de motorul principal, auxiliarelor, etc.
Relevant la starea in care se afla BAIA SPRIE este comentariul domnului Constantin Gheorghe, membru al echipajului care a dus mineralierul la reparatii/retehnologizare, de la Agigea la Pireu: “Principalul de pe BAIA SPRIE avea o chiulasa lipsa, DG-urile descompletate, din trei am reusit sa facem unul sa mearga. Am trecut Bosforul cu o surubelnita in regulatorul Woodward etc etc etc. Vapor adus in stare de epava, la Agigea, de catre domnii din conducerea Petromin”…
Mineralierul LAN HAI (ex BAIA SPRIE) in cimitirul de nave din Alang/India, 2016 – © The Wall Street Jurnal
Minerva Shipping a estimat dupa transferul navelor un necesar intre 39 si 65 milioane USD pentru reparatiile/retehnologizarea navelor, ce urmau sa se faca la santiere navale din Grecia. Grecii au contractat un credit in valoare de 50,5 milioane USD, garantat cu ipotecarea celor 7 nave din contractul initial asociere.
A urmat apoi contractarea unui alt credit in valoare de 51,5 milioane USD in decembrie 1992, la Christiania Bank Oslo, pentru achizitionarea a inca trei petroliere de pe piata second hand (aceste nu aveau nimic de a face cu fosta noastra flota).
La sfarsitul anului 1993, o comisie de ancheta a fost constituita la Bucuresti pentru a analiza situatia din flota romana.
Raportul final inaintat de catre comisie premierului Nicolae Vacaroiu in mai 1994 aducea acuze grave fostului premier Petre Roman, fostului ministru al transporturilor – Traian Basescu, directorului Petromin – Calin Marinescu, precum si a altor membri ai conducerii Petromin care parafasera aceasta asociere. Acuzele aduse faceau referire la “abuz in serviciu, fals si uz de fals, contrabanda, exporturi ilegale si folosirea ilegala a bugetului societatii”.
Afacerea Minerva avea devina subiectul unui dosar penal conform caruia Petromin ar fi fost prejudiciata in urma acestei afaceri cu 100,5 milioane USD. Dupa ani de tergiversari, toti inculpatii din conducearea mixta a societatii Minerva au fost achitati…
La data de 1.01.1995 s-a hotarat lichidarea societatii mixte Minerva Shipping Company, in cadrul acestui proces de lichidare raportandu-se un beneficiu de aproximativ 10 milioane USD, din care, 50% au revenit Petromin.
Statul roman nu avea sa renunte la asocierea cu grecii de la Ermis Maritime; astfel s-a infiintat o noua companie mixta – Neptune Ship holdings, cu sediul in Malta, exact la aceeasi adresa.
Navele au fost trecute pe noi companii detinatoare de unica nava. Astfel, mineralierul TOMIS TUTURE a trecut in patrimoniul companiei Neptune Future Maritime Malta.
La data de 3.05.1997, in timp ce naviga pe Mississippi, la New Orleans, TOMIS FUTURE a intrat in coliziune cu un fostul port avion american USS CABOT, care era ancorat de mai multi ani in zona, asteptand transformarea sa in muzeu.
Mineralierul a suferit avarii la suprastructura, precum si distrugerea barcii de salvare din babord.
A fost apoi reparat si a continuat sa fie folosit.
In 1998 a fost emisa HG 362, privind „Strategia de privatizare a societatilor comerciale pentru anul 1998”; aceasta strategie a insemnat, de fapt, “privatizarea” prin vanzarea navelor, care a dus incet-incet la falimentul si disparitia acestor companii navale de stat romanesti…
Astfel, in prima jumatate a anului 1999 au fost vandute toate cele 5 mineraliere folosite in asocierea cu Ermis Maritime.
Mineralierul TOMIS FUTURE (ex BAIA SPRIE) a fost vandut in iulie 1999 chinezilor de la Qinhuangdao Shipping, pentru 4,5 milioane USD.
Numele i-a fost schimbat in SUKA, pavionul arborat fiind cel al St Vincent & Grenadines.
In februarie 2004 i-a fost schibat numele in ZHENG HE, iar in noiembrie 2004, i-a fost schimbat din nou numele, in BLUE OCEAN NO. 1. Pavilionul arborat a ramas cel al St. Vincent & Grenadines.
La sfarsitul lunii decmbrie 2005 a fost vandut Cosco Shipping China. Numele i-a fost schimbat in LAN HAI CHUANG XIN, noul pavilion arborat fiind cel al Chinei.
A continuat sa navigheze pana in iunie 2015, fiind apoi ancorat in apropiere de Hong Kong.
La inceputul anului 2016 a fost vandut la fier vechi. A fost remorcat, cu destinatia Alang/India, de catre remorcherul KAMARIMA. Pentru acest ultim voiaj, numele i-a fost scurtat in LAN HAI, pavilionul arborat fiind schimbat cu cel al St. Kitts & Nevis.
A ajuns la Alang la data de 19.04.2016, fiind ulterior dezmembrat.
Mineralierul LAN HAI (ex BAIA SPRIE) in cimitirul de nave din Alang/India, 2016 – © www.alangshipinfo.in (aceasta pagina nu mai exista in prezent)
Cateva caracteristici ale mineralierului:
– Lungime: 253,46 m, latime: 32,19 m, pescaj: 12,87 m
– IMO: 8607957
– Call sign: YQTG
– 65.360 tdw/ 39.537 Gt
– propulsia: un motor licenta MAN, model K6SZ90/160A, fabricat la ICM Resita, ce dezvolta 17.400 CP.
– viteza maxima: 16 Nd
– bunker combustibil: 3.647 tone
– 3 diesel generatoare: 2 x 640 KW, 400 V 50 HZ CA, 1 x 504 KW, 400 V 50 HZ CA
– nr. magazii: 9; nr. guri magazii: 11
– echipat la pupa cu 2 bigi a cate 5 t SWL fiecare
Ultimele Comentarii