Shares
  • Facebook
  • LinkedIn
  • Google+
  • Blogger
  • Myspace

Cargoul MARASESTI in constructie la Santierul Naval Galati, 1980 – © Arhiva de Fotografie

Cargoul MARASESTI / DELTA 2 / MARIA (1980-1999)

A fost construit la Santierul Naval Galati, numar de santier 692, fiind livrat Navrom Constanta in cursul lunii martie 1980.
Aceasta serie de cargouri a folosit corpul vrachierelor din seria PIONIERUL, caruia i-au fost adaugate bigile. O alta diferenta fata de seria PIONIERUL a reprezentat-o propulsia: daca la seria PIONIERUL aceasta a fost de provenienta poloneza, varianta cargou a fost echipata cu motoare licenta MAN, fabricate la ICM Resita, care au generat numeroase probleme.
Mai trebuie mentionat si faptul ca seria PIONIERUL a folosit, de fapt, corpul unor nave (carboniere) construite pentru India in prima parte a anilor ’70, suprastructura fiind putin modificata.
Cargoul MARASESTI a navigat pentru Navrom Constanta pana in 1990, cand a fost transferat in patrimoniul nou infiintatei companii – Romline Constanta, aparute in urma reorganizarii Navrom Constanta.
In cursul anului 1990 a fost reparat si inchiriat, impreuna cu nava sora MARASTI, unei companii despre care nu am reusit sa gasesc vreo informatie: corpul celor doua cargouri a fost vopsit in albastru, suprastructura in alb, iar cosul in rosu, cu niste romburi albe pe fundal. Au continuat sa navigheze sub acelasi nume si sub pavilion romanesc.
Din 1992 s-au intors la Romline.
La data de 3.01.1992, cargoul MARASESTI a ramas in deriva, la aproximativ 1.500 mile marine nord-vest de Cape Town / Africa de Sud, dupa defectarea motorului principal. A ramas in deriva pentru cateva zile, motorul principal ramanand defect. A fost solicitata asistenta unui remorcher salvator. La data de 7.01.1992 a sosit remorcherul salvator WOLRAAD WOLTEMADE, care a remorcat cargoul la Cape Town (a ajuns acolo la data de 16.01.1992).
Ulterior motorul principal a fost reparat, cargoul reluandu-si voiajul.
Catre sfarsitul anului 1992, cele doua cargouri – MARASTI si MARASESTI – au fost inchiriate Sorena SA Constanta. Incepand cu data de 11.12.1992, numele celor doua cargouri a fost schimbat in DELTA 1 pentru MARASTI, respectiv DELTA 2 pentru MARASESTI. Au continuat sa navigheze sub pavilion romanesc.
Cele doua cargouri s-au reintors la Romline Constanta la inceputul anului 1994.
In vara anului 1994 Romline a inchiriat cargourile DELTA 1 (ex MARASTI), DELTA 2 (ex MARASESTI) si AMARA catre Socib Maritime, un mix romano – grecesc condus de catre un individ grec, Nearchos Christodoulidis, care avea deja antecedente penale in Grecia pentru frauda si inselaciune; durata de inchiriere (contracte de bare-boat) era de 5 ani.
La scurta vreme, Serban Mihailescu, pe atunci secretar de stat, seful Directiei Transporturi Navale din Ministerul Transporturilor (ulterior deputat si senator PSD in Parlamentul Romaniei, cunoscut si ca “Micky Spaga”) s-a implicat direct in relatiile contractuale ale firmei lui Christodoulidis, aproband infiintarea unei sucursale Socib in Grecia, care, de fapt a operat navele dupa bunul plac.
Pentru reparatiile cargourilor, Socib avea sa se imprumute (asa cum aveau sa faca mai toate acele “companii private de shipping”) la Bancorex.
Dupa preluare, cargourile DELTA 1 (ex MARASTI) si AMARA au fost duse la Santierul Naval Mangalia, pentru reparatii. Acestea s-au finalizat la inceputul anului 1995, cand numele celor 2 cargouri avea sa fie schimbat in ELENI (ex MARASTI) si respectiv MARAKI (ex AMARA).
Cargoul DELTA 2 (ex MARASESTI) fusese retras la Constanta, in asteptarea reparatiilor. Odata cu schimbarea numelui celorlalte doua cargouri reparate, a fost schimbat si numele cargoului DELTA 2 (ex MARASESTI) in MARIA, pavilionul arborat ramanand cel romanesc. Ulterior a fost mutat si el la Mangalia, in asteptarea reparatiilor.
Un raport din 1996 lista cargoul MARIA (ex MARASESTI) ca valorand undeva intre 2,25 si 2,75 milioane USD.
Ceea ce a urmat e povestea “clasica” a navelor romanesti inchiriate unor “firme de apartament” sau unor indivizi dubiosi: acumularea treptata a datoriilor, echipaje neplatite, tinute cu lunile la bordul navelor, arestarea acestora prin diverse porturi ale lumii…
Contractul prin care societatile romanesti (Romline si Navrom, care avea si ea inchiriate 2 cargouri catre Socib) suportau cheltuielile, iar navlositorul grec incasa beneficiile a fost denuntat numai dupa un control al Ministerului Finantelor. Paul Dinulescu (director general Romline), Gavril Groze (manager Romline) si Vasile Duca (director Santier naval Mangalia) au fost trimisi in judecata, pentru abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave.
Grecul Nearchos Christodoulidis a fost si el trimis in judecata pentru uz de fals si inselaciune.
In 2000 Paul Dinulescu a fost condamnat la 4 ani de inchisoare, grecul Christodoulidis la 3 ani de inchisoare, in timp ce Gavril Groze si Vasile Duca au fost achitati. Sentinta a fost atacata de cei doi, in cele din urma si ei fiind achitati. Deci… ca si in alte celebre dosare care au facut subiectul fostei noastre flote, nici in acest caz nimeni nu a platit pentru imensul prejudiciu creat.
Lucru care nu ar trebui sa mai mire pe nimeni: aceasta este “impartiala” justitie din Romania, care inclina balanta intr-o parte sau alta in functie de interesele diverselor guverne corupte din Romania!
Romline avea sa retraga cele 3 cargouri din acel contarcat pagubos; insa avea sa le retraga cu tot cu datorii. Datoriile Socib catre Romline, resprectiv Santierul Naval Mangalia au fost estimate la 16,8 milioane USD!
In urma Socib, a ramas o “gaura” de 2,8 milioane USD la Bancorex conform listei publicate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului: http://www.aaas.gov.ro/upload/Debitori%20Bancorex.pdf .
Bani care nu au fost si nu vor mai fi recuperati niciodata…
Revenind la cargoul MARIA (ex MARASESTI), acesta nu a mai navigat, ramand la Mangalia, in asteptarea unor reparatii care nu aveau sa mai vina niciodata.
A fost vandut, in cele din urma, la licitatia organizata de catre Romline Constanta in data de 26.10.1999; a fost adjudecat de catre grecii de la Daglia Maritime.
Ca si in cazul unei altei foste nave romanesti (mineralierul BIRLAD) achizitionate de catre Daglia Maritime, si cargoul MARIA a fost imediat revandut la fier vechi.
A ajuns remorcat la Aliaga/Turcia la data de 26.11.1999, fiind ulterior dezmembrat.

Cateva caracteristici ale cargoului:
– Lungime: 145,11 m, latime: 21,00 m, pescaj: 9,20 m
– IMO: 7806922
– Call sign: YQIK
– 15.000 tdw/ 10.671 Gt
– propulsia: un motor 8L52/55A, licenta MAN, fabricat la ICM Resita, ce dezvolta 8.000 CP / acesta antrena o elice cu pas variabil
– viteza maxima: 15 Nd
– bunker combustibil: 1.557 tone
– dotat cu 3 diesel generatoare: 2 x 500 KW, 400 V, 50 HZ CA si 1 x 630 KW, 400 V, 50 HZ CA
– 4 magazii / 7 guri magazii
– 4 bigi: 2 x 22 t SWL si 2 x 12 t SWL fiecare
– putea lua la bord pana la 334 de containere
– nave surori: OITUZ, MARASTI, DRAGOMIRESTI, RIURENI, ROMAN, GROZAVESTI, AVRAMESTI, POSADA, IRENES DIAMOND (export)