UNIREA

Petrolierul UNIREA in constructie la Santierul Naval Constanta, 1979 – foto: www.comunismulinromania.ro

Petrolierul UNIREA (1979-1982)

A fost lansat la apa la 7.08.1978 la Santierul Naval Constanta, numar de santier 382. A fost finalizat in octombrie 1979, fiind livrat Navrom Constanta la data de 30.10.1979.
La data de 13.10.1982, orele 3:00, petrolierul UNIREA a plecat in balast si sub gaz inert, din portul Constanta, cu destinatia Sidi Kerir/Egipt, de unde urma sa incarce petrol.
Vantul batea din E-SE , forta 6 Bfs, iar marea prezenta valuri si hula groasa din directia Est.
Dupa iesirea din portul Constanta, petrolierul a luat drumul catre sud, deplasandu-se cu o viteza medie de 4,5 Nd.
La ora 9:15 in timp ce nava ajunsese la 40 Mm Sud – Sud Est de Cap kaliakra/Bulgaria, s-a produs o explozie foarte puternica in dreptul tancului 3 babord. S-a simtit o zguduitura puternica, iar deasupra puntii s-a ridicat o pala inalta de flacari, insotita de mult fum negru. Geamurile comenzii s-au spart, cei din comanda fiind proiectati care-incotro.
S-a dat imediat alarma de incendiu, comandantul Moraru Mihail ordonand stoparea motorului principal, mentinerea in functiune a diesel-generatoarelor si punerea in functiune a pompelor de stins incendiu cu apa si spuma. Incercarea de lichidare a incendiului folosind aceste pompe nu a dat rezultate, din cauza faptului ca tubulatura principala a instalatiei de incendiu fusese rupta de socul exploziei.
In tot acest timp incendiul se intensifica, iar nava trepida si trosnea din incheieturi.
In acest timp s-a constatat ca se defectase si sistemul de guvernare al navei (carma).
S-a ordonat inchiderea usilor etanse laterale de pe punti, lucru care nu a putut fi realizat, acestea suferind deformari din cauza exploziei.
A fost lansat semnalul SOS.
Nava a inceput sa se bandeze circa 4 grade la babord.

Petrolierul UNIREA in constructie la Santierul Naval Constanta, 1979 – foto: www.comunismulinromania.ro

In jurul orelor 9:35 s-a produs o trepidatie puternica a corpului navei, insotita de trosnituri ale metalului in zona centrala, iar partea dinspre pupa s-a inclinat brusc, la babord, pana la circa 8-9 grade.
Indendiul continua in partea centrala catre babord, pana la nivelul apei. Trepidatiile si trosniturile corpului navei continuau, iar odata cu acestea continua si inclinarea partii din pupa catre babord.
Realizand ca nava este foarte grav avariata, comandantul a ordonat sa se lanseze barcile de salvare si sa se evacueze echipajul, la bord urmand sa ramana comandantul, seful mecanic si alti 4 membri ai echipajului, care s-au oferit voluntari, in incercarea de a mai face ceva pentru salvarea navei.
Cea mai mare parte a echipajului a plecat cu barca de salvare nr. 2.
In jurul orelor 10:20 incendiul avansa, zgomotele de rupere se inmulteau, inclinarea partii din pupa catre babord accentuandu-se. Deoarece exista pericolul unei noi explozii si a ruperii in doua a navei, comandantul a decis evacuarea ultimilor membri ai echipajului. o parte dintre ei au coborat in barca nr. 1, altii (printre care si comandantul), au sarit in apa pe la pupa, fiind preluati apoi in barca nr. 1.
La 5 Mm de locul exploziei se afla mineralierul MOTRU, aflat in voiaj catre Bosfor; imediat dupa receptionarea semnalului SOS, la orele 9:28, s-a indreptat catre acea zona.
Semnalul SOS a fost receptionat si de catre mineralierul TIRGU BUJOR, care se indrepta dinspre Bosfor catre Constanta, acesta indeptandu-se cu toata viteza catre locul producerii accidentului.
La locul accidentului a sosit nava sovietica IANGHI IULI, iar in jurul orelor 10:02 si remorcherul sovietic GORDELIVII.
Mineralierul MOTRU a intalnit barca de salvare nr.2 in jurul oelor 10:10, luandu-i la bord pe cei 18 membri ai echipajului aflati in aceasta barca. La orele 12:40, un elicopter sosit din tara, a luat 3 dintre naufragiatii care necesitau ingrijiri medicale, ducandu-i in tara.
La orele 11:05, mineralierul TIRGU BUJOR a recuperat alti membri ai echipajului, printre care si comandantul.
De asememnea, si nava sovietica IANGHI IULI a adus la remorca pluta navei UNIREA, in care se aflau 5 membri ai echipajului.
In jurul orlor 12 s-a constatat ca 2 membri ai echipajului lipsesc.

Petrolierul UNIREA in constructie la Santierul Naval Constanta, 1979 – foto: www.comunismulinromania.ro

In jurul orelor 12:30 pe nava UNIREA se produc alte doua explozii in zona tancului 2, ocazie cu care a disparut si catargul din prova. Nava ardea si se afunda in zona de ruptura.
Catre orele 15:16, un elicopter bulgaresc, care coopera cu restul salvatorilor a gasit pe unul dintre naufragiati, lasandu-i acestuia o pluta pneumatica si anuntand pozitia acestuia mineralierului TIRGU BUJOR. Acesta s-a deplasat in directia indicata, recuperandu-l pe marinarul Georgescu Gabriel in jurul orelor 17:00.
Navele TIRGU BUJOR, TOPLITA si MARASESTI au primit ordin sa continue cautarile ultimului membru al echipajului.
Operatiunile au fost sistate la lasarea intunericului.
Catre orele 15:25, incendiul scazand in intensitate, s-a hotarat ca un grup de specialisti, in frunte cu contra-amiralul Hirjeu Nicolae (sosit de la Constanta cu elicopterul), sa urce la bordul petrolierului, pentru a examina de aproape situatia. Nava avea miscari de balans neregulate, in zona centrala a acesteia se auzeau trosnituri puternice provenite de la tablele si elementele de rezistenta care se rupeau, iar centrul navei era mai afundat decat prova si pupa.
Catre orele 17:15 s-a hotarat ca nava UNIREA sa fie remorcata de una dintre cele 5 nave bulgaresti aflate in zona si de catre mineralierul MOTRU impreuna cu remorcherul VOINICUL, chemat in acest scop.
Salvatorul bulgaresc PERUN a actionat pentru stingerea incendiului, reusind in jurul orelor 23:00 sa il lichideze complet.
In data de 14.10.1982, mineralierul MOTRU s-a apropiat de tancul UNIREA, constatandu-se ca frangerea navei de la mijloc se accentuase atat de tare, incat bulbul si carma erau mult iesite din apa.
Pentru o remorcare mai sigura catre Constanta, s-a hotarat ca acesata sa se faca din pupa navei UNIREA. La orele 15:00 salvatorul PERUN a inceput tractarea petrolierului UNIREA catre Constanta, cu o viteza de 0,8 Nd.
In asistenta convoiului se aflau mineralierul MOTRU, cargoul GRADISTEA si remorcherul VOINICUL.
La orele 19:35, petrolierul UNIREA s-a bandat brusc, in mod periculos la babord, fapt care a determinat salvatorul PERUN sa taie remorca, spre a preveni un accident.
Imediat dupa taierea remorcii, petrolierul UNIREA s-a rupt de la mijloc in doua jumatati. Jumatatea de la pupa s-a culcat pe babord, scufundandu-se treptat cu zona rupturii in apa si cu carma si elicea afara.
La orele 20:33, jumatatea din pupa a disparut complet in apa, scufundandu-se la o adancime de 1.380 m.
Jumatatea din prova a continuat sa pluteasca, cu bulbul in sus, pana pe 15.10.1982, in jurul orelor 00:35, cand a disparut sub apa.
La data de 21.10.1982 a fost gasit, de catre mineralierul BOBILNA, trupul neinufletit al ospataritei Elena Ganta…
Ancheta efectuata ulterior a evidentiat, drept cauza a exploziei, mixtura exploziva care s-ar fi format in interiorul tancului 3, in apropierea gurii de vizita, in timpul in care acesta a fost deschis; cauza certa a aprinderii acestei mixturi explozive a ramas, insa, necunoscuta.
Conform Lloyd List, scufundarea petrolierului UNIREA a fost considerata cea mai mare pierdere navala mondiala din anul 1982.

Petrolierul UNIREA, aproape rupt in doua, 14.10.1982; in plan secund se poate observa suprastructura mineralierului MOTRU – foto: colectia Marian Mosneagu

Cateva detalii ale petrolierului:
– Lungime: 302,60 m, latime: 46,03 m, pescaj: 17,37 m
– IMO: 7940493
– 163.857 tdw / 88.285 Gt
– propulsat de un motor licenta MAN-KAWASAKI, model K9SZ90/160, motor ce dezvolta 28.800 CP.
– viteza maxima: 15,7 Nd
– bunker: 7.056 tone
– 3 diesel generatoare a cate 1.000 KW, 400 V 50 HZ CA
– dispunea de 15 tancuri care puteau stoca in total 155.784 metri cubi petrol
– dotat cu 3 pompe cu un debit de 3.800 metri cubi/ora.
– echipaj: 43
– nave surori: INDEPENDENTA, LIBERTATEA, BIRUINTA, OLTENIA, PACEA

– info nava: “O istorie tragica a Marinei Comerciale Romane” – Marian Mosneagu