OLTENIA

Petrolierul BLUEYED LADY (ex OLTENIA) la Gdansk, 25.06.1993 – www.shipspotting.com / Piotr  Grzeskowiak

Petrolierul OLTENIA (1987-2008)

A fost construit la Santierul Naval Constanta, numar de santier 430, fiind livrat Navrom Constanta in cursul lunii iunie 1987.
In 1991 a ajuns in patrimoniul Petrmoin Constanta, aparuta in urma reorganizarii Navrom Constanta.
Cum la vremea aceia totul era numai bun pentru a fi inchiriat, la fel s-a intamplat si cu petrolierul OLTENIA.
Pe 17.05.1991, a fost incheiat un contract de bare-boat intre Petromin si firma cipriota Blueye Navigation, reprezentata de Paul Prager, pentru inchirierea petrolierelor PRAHOVA si BIRUINTA.
Cum cele 2 petroliere au fost inchiriate la scurt timp altor companii, contractul a fost modificat, urmand a fi inchiriat petrolierul OLTENIA.
Din dispozitia lui Calin Marinescu, doi dintre directorii Petromin, Marin Lupu si Dan Andrei Ionescu, au negociat, la Londra, cu Paul Prager, contractul pentru inchirierea petrolierului OLTENIA.
Contractul prevedea mutarea navei pe o societate detinatoare de unica nava din afara Romaniei, obtinerea de catre Blueye Navigation a unui imprumut de 8 milioane USD la „Den Noske Bank”, care sa fie folosit pentru reparatii/retehnologizarea navei.
De asememnea, imprumutul urma sa fie garantat cu ipotecarea navei catre banca.
Clauzele din contract avantajau clar compania Blueye Navigation: banii puteau fi consumati oricand sau cand se va considera necesar, fara ca Petromin sa aiba vreun control asupra modului in care erau cheltuiti banii.
Incercarea Petromin de a modifica termenii contractului s-a soldat cu presiuni din partea Blueye Navigation, care au dus la aretarea mineralierului BAIA DE CRIS. In cele din urma, Calin Marinescu a inchis ochii, probabil pentru o spaga corespunzatoare, lasand clauzele contractuale in dezavantajul Petromin.
In octombrie 1992 petrolierul OLTENIA a fost transferat in patrimoniul unei societati detinatoare de unica nava – Oltenia Shipping din Bahamas. Numele i-a fost schimbat in BLUEYED LADY, pavilionul arborat fiind cel al Bahamas. Predarea navei s-a facut in portul polonez Gdansk.
In aprilie 1993, Calin Marinescu a fost demis de la conducerea Petromin, interimatul revenind lui Romanuel Posedaru. Acesta a incercat sa impuna modificari contractului de inchiriere, insa Paul Prager a trecut iarasi la amenintari. In cele din urma nimic nu a fost modificat.
Partea romana a cerut un audit a unui surveyer independent care urma sa constate stadiul lucrarilor de reparatie la petrolier, in Santierul Naval Gdansk din Polonia. Ca si in alte cazuri, s-a constatat ca reparatiile efectuate nu reflectau deloc cheltuirea celor 8 milioane USD. Petromin a hotarat retragerea petrolierului din acest contract.
Aici avea sa intervina Den Noske Bank la care era ipotecat petrolierul. Aceasta a dispus arestarea petrolierului pana la rambursarea creditului, lucru care s-a si intamplat pe 15.11.1993.

Petrolierul POLAR (ex OLTENIA) in cimitirul de nave de la Gadani / Pakistan, 31.05.2008 – The World’s Best Photos of shipbreaking / Michael Foley

La inceputul anului 1994, Petromin a discutat oferta firmei Maritime Enterprises din Panama, de a incheia contracte cu Petromin, punand la dispozitie o finantare de 20 de milioane USD. Oferta a fost acceptata, fiind conditionata de lipsa resurselor financiare pentru a elibera petrolierul BLUEYED LADY din arest.
In iulie 1994, noua conducere a Petromin (Andrei Caraini si Lucaciu Constantin), impreuna cu Stelios Katounis (reprezentant al Forum Maritime si Maritime Enterprise) si Fathi Taher (reprezentantul Maritime Enterprises) s-au deplasat la Londra pentru a rezolva pe cale amiabila divergentele cu banca. S-a hotarat ca Petromin sa plateasca bancii 9 milioane USD, petrolierul urmand a fi eliberat in momentul in care banca isi primea banii.
Petromin a inregistrat Templar Shipping Corporation Liberia, o companie detinatoare de unica nava, unde urma sa fie transferat petrolierul dupa stingerea litigiului cu banca.
In octombrie 1994 Petromin a incheiat un acord cu Euromed (reprezentantul Maritime Enterprises), care prevedea obtinerea unei creditari de 12 milioane de dolari de la Deutsche Schiffbank pentru reparatiile/retehnologizatrea petrolierelor OLTENIA si TELEAJEN, cu conditia ca directorii companiei detinatoare de unica nava, Templar, sa fie cetateni greci, numiti de Euromed, precum si ca actiunile firmei Templar Shipping urmau sa fie depuse gaj in banca.
A urmat apoi, in noiembrie 1994, o intelegere intre Petromin (prin Oltenia Shipping, unde era intregistrata nava) si noua companie, Templar, care prevedea transferul navei catre Teplar pentru 9 milioane USD. In decembrie 1994 s-a ajuns la inca o intelegere, prin care Templar ar fi urmat sa vanda nava Petromin pentru… 9.3 milioane USD.
Asistand la tot acest “ping-pong” referitor la vanzare-cumpararea navei intre cele 2 companii, banca germana a refuzat acordarea creditului de 12 milioane USD.
Intre timp, in mai 1995 numele petrolierului fusese schimbat in TEMPLAR I, cel putin in acte, in asteptarea transferului catre noua companie.
In timp ce Petromin si Templar negociau asiduu pentru vanzarea-cumpararea petrolierului, Stelios Katounis, prin firmele Forum Maritime si Euromed, cumpara nava de la Den Norske Bank, acolo unde era gajata. Aici intra in scena Serban Mihailescu, secretar de stat, seful Directiei Transporturi Navale din Ministerul Transporturilor (ulterior deputat si senator PSD in Parlamentul Romaniei, cunoscut si ca “Micky Spaga”).
Acesta a negociat impreuna cu Fathi Taher preluarea petrolierului in cadrul companiei First Shipping din Malta. Numele acestuia avea sa fie schimbat in ianuarie 1996 in NEW YORK, pentru ca din iunie 1996 sa fie schimbat in PIONEER. Toate aceste schimbari de nume au avut loc doar in acte, petrolierul nu a navigat deloc in toata aceasta perioada.
Au urmat apoi schimburi dure de replici intre Petromin si First Shipping, fiecare companie revendicand nava.

Petrolierul POLAR (ex OLTENIA) in cimitirul de nave de la Gadani / Pakistan, 1.06.2008 – foto: M. Omair

In februarie 1997 conducerea Petromin a decis sa demareze operatiunile pentru recuperarea petrolierului. O vizita efectuata la bordul acestuia a demonstrat ca nu avusesera loc lucrari tehnice care sa-i imbunatateasca performantele, cu toate ca se cheltuisera, pana atunci, cateva milioane de dolari.
Petromin, reprezentata de catre directorii Caraiani si Lucaciu, a inceput negocierile cu Giannis Alafouzos (reprezentant Ermis Maritime), Deutsche Schiffbank ( care asigura finantarea) si Stelios Katounis (reprezentantul companiei care detinea nava), scopul fiind cumpararea petrolierului pentru … 20 milioane USD.
Afacere tipic romaneasca: petrolierul fusese pierdut pentru un imprumut de 9 milioane de dolari, urmand a fi rascumparat pentru 20 milioane de dolari!!!
Cei 20 milioane USD au fost obtinuti de la banca la inceputul anului 1997. In martie 1997 petrolierul a fost vandut de catre First Shipping catre noua comanie Lucky Maritime Malta (o increngatura de companii la capatul carora se afla Petromin) pentru 20,5 milioane USD. Cele 500.000 USD reprezentau “tunul” dat de Stelios Katounis ( a se citi “taxe de management”).
In contractul cu banca germana era atasata o lista cu 37 de nave ale Petromin care ar fi putut fi arestate oricand in cazul in care imprumutul nu era restituit.
In iulie 1997 numele petrolierului a fost schimbat in LUCKY, pavilionul arborat fiind cel maltez. Operarea acestuia avea sa revina Ermis Maritime, dar nu degeaba, ci pentru 3,3 milioane USD, platiti tot de catre Petromin.
Asa cum s-a intamplat si cu alta asociere “celebra” – Petromin cu AS Klaveness – care a facut obiectul marelui fas numit “Dosarul Flota” si in acest caz s-a intamplat la fel: Petromin a ajuns in imposibilitatea de plata a ratelor, petrolierul LUCKY a fost arestat la solicitarea bancii creditoare in Gibraltar, fiind executat silit pentru recuperarea datoriilor.
A fost adjudecat pentru 14 milioane USD de catre compania malteza Bodyguard Shipping Ltd.
Deoarece Petromin mai avea de restituit inca 7,2 milioane USD din imprumut, cum era si firesc, au urmat alte arestari in randul navelor Petromin, si acestea fiind rand pe rand vandute pentru a acoperi datoriile catre banca.

Petrolierul POLAR (ex OLTENIA) in cimitirul de nave de la Gadani / Pakistan, 1.06.2008 – foto: M. Omair

Un dosar de urmarire penala privind culpa unor persoane din Conducerea „Petromin“ S.A. care au incheiat diverse contracte, cu parteneri romani si straini, prin care s-au dat in exploatare navele din patrimoniu, a fost intocmit in 1999. Invinuiti erau: Marin Lupu, Dan-Andrei Ionescu, Romanuel Posedaru, Calin Marinescu, Andrei Caraiani, Lucaciu Constantin, Stanila Viorel, toti fosti directori ai „Petromin“ si ai Ministerului Transporturilor, plus Fathi Taher, om de afaceri iordanian.
In spiritul penibilei justitii din Romania, dosarul a fost plimbat intre instante, in cele din urma Inalta Curte de Casatie si Justitie dispunand incetarea executarii pedepselor. Iarasi nici un vinovat!
Din acest grup, pe care il putem numi pe buna dreptate INFRACTIONAL – Lupu Marin a disparut din tara inainte de terminarea cercetarilor, fiind detasat in Norvegia, la Petroklav. Se pare ca, de acolo, ar fi plecat in Marea Britanie, unde, cu siguranta, si-a putut asigura un trai decent.
El nu a binevoit sa se deplaseze in Romania in timpul audierilor…
Revenind la petrolierul OLTENIA, numele i-a fost schimbat in POLAR, in septembrie 1998, pavilionul arborat fiind cel al Republicii Dominicane. Operarea sa a revenit Polembros Shipping din Grecia.
A navigat pana in martie 2008, cand, in urma unor imprejurari pe care nu le cunosc, a fost declarat “Total Loss”. A ramas la Jeddah / Arabia Saudita pana in mai 2008, cand a fost vandut la fier vechi pentru 18,2 milioane USD. A fost remorcat de la Jeddah / Arabia Saudita cu destinatia Gadani / Pakistan, unde a ajuns pe 31.05.2008, fiind ulterior dezmembrat.

Petrolierul POLAR (ex OLTENIA) in cimitirul de nave de la Gadani / Pakistan, 1.06.2008 – The World’s Best Photos of shipbreaking / Heart of Aries

Cateva detalii ale petrolierului:
– Lungime: 302,90 m, latime: 46,02 m, pescaj: 16,50 m
– IMO: 8503864
– Call sign: YQOM
– 151.707 tdw / 83.327 Gt
– propulsat de un motor fabricat la ICM Resita, licenta MAN, model K9SZ90/160A, motor ce dezvolta 23.550 CP.
– viteza maxima: 15,1 Nd
– bunker: 6.537 tone
– 3 diesel generatoare: 1 x 1.000 KW, 400V 50 HZ CA, 1 x 56 KW, 400V 50 HZ CA si 1 x 94,5 KW, 400V 50 HZ CA
– dispunea de 13 tancuri care puteau stoca in total 156.332 metri cubi petrol
– incarcarea/descarcarea se facea cu ajutorul a 3 pompe cu un debit de 10.500 metri cubi/ora.
– nave surori: INDEPENDENTA, UNIREA, BIRUINTA, LIBERTATEA, PACEA

Fotografiile preluate din web site-ul www.shipspotting.com sunt publicate in scopuri educative, non-profit in www.marinarii.ro conform termenilor si conditiilor sursei care detine toate drepturile. 

The picturs taken from the web site www.shipspotting.com are published non-profit for educational purposes in www.marinarii.ro as stated on source terms and conditions that has all the rights .