ARDEAL

Nava mixta ARDEAL – scan foto alb negru – colectia marinarii.ro © – Cristian Munteanu

Nava mixta ARDEAL (1922-1962)

A fost construita in 1922 la Marinewerft Wilhelmshaven / Germania, numar de santier 66, pentru Hugo Stinnes – Seeschifffahht und Handel, Hamburg, numele original fiind EMIL KIRDORF, iar pavilionul arborat fiind cel german.
In perioada 1922-1927 a fost folosita pentru transportul de marfuri si pasageri intre Hamburg si porturile Asiei de Est.
In august 1925, la bordul navei a izbucnit un incendiu, in timp ce aceasta naviga intre porturile Colombo si Aden. Incendiul a fost lichidat dupa 5 zile, doar cu ajutorul echipajului. Apoi, nava a fost reparata si si-a reluat voiajele pe aceeasi ruta.
In ianuarie 1926 a fost vanduta Deutsch-Austral und Kosmos-Linien, care, de la sfarsitul anului 1926, a fuzionat cu Hapag.
A continuat sa fie flosita catre porturile Asiei de Est pana in 1928.
In perioada 1928-1933 a activat pentru Hamburg Amerikanische Packetfahrt A.G.- Hamburg-Amerika Linie – HAPAG, Hamburg, fiind folosita ca nava mixta de marfuri si pasageri intre porturile germane si cele sud-americane.
In iulie 1932 a fost vanduta Serviciului Maritim Roman (SMR) pentru 15 milioane lei, numele fiindu-i schimbat in ARDEAL, iar pavilionul arborat fiind schimbat cu cel romanesc (la 1.07.1932).
SMR a mai cumparat inca 3 nave din aceeasi clasa de la aceaasi companie germana: ALBA IULIA (ex CARL LEGIEN), PELES (ex ALBERT VON BAEYERN) si SUCEAVA (ex ALBERT VOGLER).
Cele 4 nave surori au fost folosite pe liniile: Constanta-porturile Orientului Apropiat si Mijlociu si Galati-Constanta-porturile Occidentului.
Dupa 1937 au deservit linia a IV-a, Dunare-Levant, transportand marfuri si calatori pe relatia Constanta-Istanbul-Pireu-Alexandria-Haiffa-Beirut-Alexandria-Pireu-Istanbul-Constanta, precum si catre Port Said, Tel Aviv si Tripoli.
Incepand cu 5.08.1941 a fost pusa la dispozitia Marinei Germane, impreuna cu alte nave romanesti.
In timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial, nava ARDEAL a transportat trupe si provizii catre frontul din est, fiind incendiata si avariata in numeroase randuri; desi s-a numarat printre putinele nave care au scapat de la distrugere in timpul razboiului, a fost predata URSS in octombrie 1944, ca depagubire de razboi.
In octombrie 1945 a fost retrocedata Romaniei, devenind parte a nou-infiintatei companii romano-sovietice SovRom Tranport.
La inceputul anilor ’50 a trecut printr-o reparatie capitala la Constanta.
Dupa desfiintarea SovRom Transport, in 1954, a trecut in patrimoniul nou infiintatei companii – Navrom Constanta.
A navigat pana in 1961, fiind apoi retrasa la Constanta, in asteptarea reparatiilor.
La data de 2.02.1962, in timpul unei furtuni foarte puternice, paramele care legau nava s-au rupt; la bordul acesteia nu se afla nici un echipaj de siguranta. Nava a fost deviata sub actiunea vantului puternic, catre digul de la intrarea in port; acolo, pe timpul noptii a fost izbita de dig, bordajul din tribord spargandu-se in multe locuri; apa a inundat 3 dintre magaziile navei.
Aceasta s-a inclinat in tribord si scufundat partial, pana la jumatate; la suprafata apei a ramas babordul acesteia.
Pentru ranfluarea acesteia s-au sudat pe bordajul babord o serie de grinzi si console, de care au fost legate cabluri de tractiune, tensionate cu ajutorul unor vinciuri montate pe mal.
Dupa aproximativ 4 luni, nava a fost adusa pe chila dreapta, iar dupa acoperirea sparturilor si pomparea apei din interior a fost repusa pe linia de plutire.
Considerata mult prea veche pentru a mai fi reparata si repusa in functiune, nava ARDEAL a fost scoasa pe docul plutitor al Santierului Naval Constanta, fiind ulterior dezmembrata.

Nava mixta ARDEAL in Suez, 5.12.1959 – foto: www.shipsnostalgia.com / Petroc

Caracteristici nava:
– lungime: 123 m, latime: 16,20 m, pescaj: 7,1 m
– capacitate: 7.840 tdw / 5.708 Gt
– propulsia era asigurata de o masina cu abur cu 3 cilindri, tripla expansiune, 2.850 CP
– viteza maxima: 10,5 Nd
– bunker combustibil (pacura): 1.070 t
– 4 magazii / 4 guri magazii
– incarcarea/descarcarea se facea cu ajutorul mai multor bigi dispuse in jurul celor 2 catarge, de la prova, respectiv pupa (din fotografiile pe care le-am vazut cu navele seriei, se pare ca, initial, aveau 8 bigi dispuse in jurul catargului prova si inca 6 in jurul catargului pupa) / in spatele comenzii mai dispunea de 2 bigi
– echipaj: 53
– pasageri: 150 – 60 la clasa I-a, 10 la clasa a II-a, 80 la clasa a III-a