OLTENITA

Nava de croaziera OLTENITA la Giurgiu, anii ’70 – carte postala colectia Paul Ionescu

Nava de croaziera OLTENITA (1961-2005)

A fost construita la Santierul Naval Oltenita, fiind livrata Navrom Giurgiu in cursul lunii martie 1961.
A fost prima nava de acest tip, construita la Santierul Naval Oltenita.
Alaturi de nava sora, CARPATI, finalizata catre sfarsitul anului 1961, au fost printre primele nave de croaziera de pe Dunare, din Europa de Est, ambele fiind construite pe baza unui proiect sovietic (proiect 305).
Erau folosite pentru croaziere pe Dunare, pana la Viena, insa doar pentru turistii straini.
Un prim incident in care a fost implicata nava de croaziera Oltenita a avut loc chiar in 1961, cand, dupa un prim voiaj pana la Viena, nava a luat la bord un grup de turisti scandinavi, cu destinatia Delta Dunarii. Ajunsa la Sulina, in momentul in care efectua rondoul de intoarcere, datorita vantului puternic si a curentului, a lovit cu pupa un dig din aval de bazinul Sulina, rupand una dintre cele 3 carme.
Nava si-a putut continua voiajul de retur, doua din cele 3 carme fiind suficiente. A fost informat Santierul Naval Oltenita, care a trimis o carma noua la Santierul Naval din Ruse/Bulgaria. Nava Oltenita, odata ajunsa la Ruse a fost scoasa pe doc, carma a fost schimbata si si-a continuat voiajul de retur catre Viena.

Nava de croaziera OLTENITA in ecluza de la Portile de Fier I, 1978 – www.fortepan.hu

Un al doilea incident a avut loc la data de 1.08.1976, cand nava se afla stationata la Viena, o parte a sa aflandu-se chiar sub podul Reischbruke (construit intre 1872-1876), pod suspendat prin doua lanturi Gall cu eclise, care s-a prabusit in Dunare in jurul orei 4:40 dimineata. Cauza prabusirii a fost o defectiune la structura podului, nedescopeita in timpul inspectiilor anterioare.
La prabusirea podului in Dunare, o coloana de sustinere a lantului s-a rupt si a cazut peste pupa navei OLTENITA, care s-a ridicat de prova incat se putea trece cu barca pe sub ea.
Accidentul s-a soldat doar cu pagube materiale pentru nava romaneasca. In accident si-a pierdut viata o singura persoana, dintr-un autoturism aflat pe pod. La ora producerii accidentului, pe pod se afla in tranzit si un autobuz articulat, care era insa gol la acea ora matinala. Acesta avea sa se prabuseasca odata cu podul, insa sectiunea pe care se afla a ramas chiar la suprafata apei, maturata razant de curentii puternici ai Dunarii. S-a reusit salvarea atat a soferului, cat si a autobuzului.
Ca fapt divers, autobuzul a revenit in circuitul urban, pana in 1989 cand a fost retras din circulatie, fiind apoi pastrat, ca exponat, intr-un muzeu vienez.
Revenind la nava romaneasca, aceasta a fost reparata, continuandu-si apoi croazierele pe Dunare.
Dupa 1990 a fost transferata in patrimoniul Giurgiu Nav, in urma reorganizarii Intreprinderii de Navgatie Fluviala Navrom.
Si dupa 1990, ambele nave – OLTENITA si CARPATI – au continuat sa fie inchiriate, in special Quality Tours ApS Danemarca, pentru a efectua croaziere pe Dunare, din Romania pana in Austria sau doar pe cursul superior al Dunarii (Ungaria-Slovacia-Austria).
In perioada 1992-1996 ambele nave, OLTENITA si CARPATI, au fost inchiriate comisiei europene de supraveghere a emabrgoului pe Dunare impus Iugoslaviei, fiind acostate in portul Calafat si folosite pe post de hoteluri.
Apoi s-au reintors la activitatea normala, ca nave de croaziera.
Au continuat sa fie foloasite si dupa anul 2000, desi, ca si conditii oferite, erau clar depasite de navele de croaziera noi, care incepusera sa populeze Dunarea. Ramasesera insa, in preferintele turistilor nordici, trecuti de 70 de ani, care, pareau sa regaseasca in dotatile navelor, secvente din tineretea lor…

Epava navei de croaziera OLTENITA la Sap/Slovacia, 11.10.2005 – www.shipspotting.com / Pedrofon 

La data de 2.10.2005, nava OLTENITA transporta 77 de turisti belgieni si danezi, la care se mai adaugau 42 de membri ai echipajului. Plecase din Budapesta si urma sa ajunga la Viena. In dupa-amiaza acelei zile, in jurul orei 16, inainte de a ajunge la ecluza Gabcikovo, un incendiu a izbucnit la bordul navei.
Cauza pare sa fi fost un scurtcircuit la instalatia electrica, care era deja foarte veche. Nava se afla la aproximativ 40 de kilometri de Bratislava, in dreptul localitatii Sap din Slovacia. Imposibilitatea echipajului de a lichida incendiul a determinat pe comandantul navei – Gheorghe Palangeanu – sa ia decizia corecta, de a esua nava pe malul stang al Dunarii, pentru a permite evacuarea pasagerilor. Echipajul a ajutat la evacuarea tuturor celor 77 de pasageri, majoritatea trecuti de 70 de ani.
A existat, din pacate, si o victima – solista formatiei, Doina Maruneac, 48 de ani, care a murit asfixiata in cabina sa.
Incendiul s-a extins rapid la toata nava. Autoritatile slovace au intervenit cu peste 150 de pompieri, care au luptat cu flacarile mai bine de 18 ore. In dimineata zilei de 3 octombrie, datorita apei acumulate in interior, OLTENITA s-a scufundat partial. A fost abandonata acolo.
Desi autoritatile slovace au solicitat Giurgiu Nav in repetate randuri sa scoata epava, acest lucru nu s-a intamplat. Conducerea Giurgiu Nav, doar “a mimat” ca vrea sa faca ceva, urmand sa angajeze o companie olandeza pentru a scoate epava. Lucru care nu s-a mai intmaplat, Giurgiu Nav “afirmand” cum ca acea companie nu avea dotarile necesare, iar olandezii spunand ca nu au intervenit pentru ca nu au fost platiti (ipoteza mult mai plauzibila).
In aceste conditii, autoritatile slovace au delegat compania slovaca SPaP sa scoata epava. In vara anului 2006 s-a taiat o parte din suprastructura, in aceeasi locatie. Apoi, in cursul lunii noiembrie 2006, restul epavei a fost ridicat si dus la Komarno, unde a si fost dezmembrat.

Ultimele ramasite ale epavei navei de croaziera OLTENITA sunt dezmembrate in bazinul de la Komarno/Slovacia, noiembrie 2006

Caracteristici nava:
– lungime: 83,27 m, latime: 12 m, pescaj: 1,75 m
– deplasament maxim: 940 t
– corp din table sudate
– propulsia era asigurata de 3 motoare Ruskii Diesel 6RD30/50-3 a cate 600 CP fiecare; acestea actionau cele 3 elici, prin intermediul a 3 linii axiale
– viteza maxima: 20 km/h
– dotat cu 4 diesel-generatoare: 2 x SKL 8NVD36 (400 CP fiecare) – 177 KW, 220 V, CC si 2 x 4DV224, generator DGB 17/8 (100 CP fiecare) – 80 KW, 220 V, CC
– capacitate: 150 pasageri, 55 membri echipaj

Fotografiile preluate din web site-ul www.shipspotting.com sunt publicate in scopuri educative, non-profit in www.marinarii.ro conform termenilor si conditiilor sursei care detine toate drepturile. 

The picturs taken from the web site www.shipspotting.com are published non-profit for educational purposes in www.marinarii.ro as stated on source terms and conditions that has all the rights .