BLAJ

Mineralierul BLAJ, plecarea in probele de mare, 1978 – foto Serviciul Referinte (https://www.facebook.com/bvauReferinte/)

Mineralierul BLAJ (1978-1999)

A fost construit la Santierul Naval Galati, numar de santier 670, fiind livrat Navrom Constanta in iunie 1978.
A fost prima nava de mare tonaj construita la Santierul Naval Galati.
In decursul anilor ’80, pe langa voiajele internationale, a efectuat si cateva alimbari, de la Constanta la Galati. A fost o idee absurda de a aduce acesti mastodonti pe Dunarea Maritima: pentru a putea intra pe Dunare, aceste mineraliere erau descarcate la Constanta, mai mult de jumatate din capacitatea de incarcare, apoi plecau spre Portul Mineralier Galati.
In iunie 1990 a fost transferat in patrimoniul nou infiintatei companii, Petromin Constanta.
A fost unul dintre cele 4 mineraliere de 55.000 tdw, pe care Petromin avea sa le foloseasca in asocierea cu grecii de la Kassos Maritime Enterprise, asociere care s-a sfarsit la prost ca si cea incheiata cu norvegienii de la AS Klaveness Chartering Oslo.
In octombrie 1991, Petromin a incheiat un contract cu Kassos Maritime Enterprise privind repararea, tehnologizarea si exploatarea a patru mineraliere de 55.000 tdw: BAILESTI, BEIUS, BLAJ si BALS.
Grecii urmau sa preia managementul navelor, avand obligatia sa plateasca Petromin o chirie fixa de 1.000 USD/zi, plus 50% din profitul realizat.
Mineralierele au fost reparate in perioada 1991-1992, fiind cheltuita suma de 16.65 milioane dolari, dintre care 7.65 milioane erau finantati de Kassos din surse proprii, iar diferenta de 9 milioane dolari provenea dintr-un credit acordat de Indosuez Bank Pireu.
Ulterior aveau sa fie infiintate companii detinatoare de unica nava in Malta.
Astfel, in august 1992, BLAJ ajungea la Blaj Shipping ltd Malta. Numele i-a fost schimbat in MOUNT OLYMPUS, pavilionul arborat fiind schimbat cu cel maltez.
In noaptea de 30.11 spre 1.12.1995, mineralierul MOUNT OLYMPUS s-a aflat la un pas de scufundare: in timp ce se afla in mijlocul Oceanului Atlantic la 1.000 Mm de coasta americana, navigand de la Ravena la Norfolk, in balast, mineralierul a fost suprins de o furtuna de forta 10 pe scara Beaufort.
In jurul orei 2 dimineata, peretele despartitor dintre magaziile 4 si 5 s-a rupt, prabusindu-se pe fundul magaziilor. Din cauza vidului creat prin prabusirea peretelui, capacele magaziei nr.4 s-au rupt. De asemenea, puntea in zona magaziei nr. 4 s-a crapat. Valurile mari au determinat umplerea rapida cu apa a magaziilor 4 si 5, martorii oculari afirmand ca in cele 2 magazii valurile ajungeau si la 2 metri…
Odata cu aceste valuri din interiorul magaziilor era antrenat si peretele prabusit, care lovea, periodic, cu putere, in peretii laterali ai mineralierului.
Minerlierul incepuse sa se incline spre tribord. De asemenea, crapatura din zona magaziei 4 incepuse sa se extinda, existand pericolul iminent ca mineralierul sa se rupa sub actiunea repetata a valurilor.
S-a lansat semnalul S.O.S.. In ajutorul mineralierului a sosit fregata CALGARY, apartinand Garzii de Coasta Canadiene. Elicopterul de la bordul acesteia a reusit, cu greu, sa transfere intreg echipajul mineralierului MOUNT OLYMPUS la bordul mineralierului RODOPI, sub pavilion bulgaresc, aflat la 1 mila distanta de MOUNT OLYMPUS.
Inainte de a fi abandonat, mineralierul MOUNT OLYMPUS fusese intors din drum, pentru a primi furtuna din pupa. A fost abandonat cu motorul pornit si luminile aprinse.
Sfarsitul mineralierului parea imininent…. Si totusi, dupa ce furtuna s-a mai linistit, acesta avea sa fie reperat, in black-out, pluting in deriva, intreg. A fost remorcat la adapost, in zona insulei portugheze Ponta Delgada, cu ajutorul remorcherelor LEOPARD si ANGLIAN EARL. Dupa terminarea furtunii, a fost remorcat pana la Setubal, in Portugalia, unde a ajuns pe 23 decembrie, fiind apoi reparat.
In 1995, cand cele 4 mineraliere urmau sa fie andocate pentru efectuarea reparatiilor planificate, Kassos a informat Petromin ca navele au inregistrat pierderi, cerand modificarea contractului initial.
Conducerea Petromin a acceptat la data de 8.05.1996 o renegociere a contractului, cedand presiunilor grecilor: s-a acceptat suplimentarea creditului initial, printr-un nou credit luat de la ABN Amro Bank Pireu, pus la dispozitia Kassos, insa garantat cu ipotecarea celor 4 mineraliere.
Kassos a folosit insa acel credit in alte scopuri, astfel incat, la terminarea reparatiilor, navele au fost arestate de catre santierele navale care efectuasera reparatiile respective.
La inceputul anului 1997, datoriile catre echipajele celor 4 mineraliere se ridicau la 520.000 USD…
Petromin a fost obligata , pana la urma, sa incheie un acord cu banca creditoare, ABN Amro Bank Pireu si Kassos, prin care se obliga sa vanda 2 din cele 4 mineraliere (cele mai noi), pentru a acoperi datoriile restante.
Astfel, in prima parte a anului 1997 au fost vandute mineralierele BALS si BAILESTI, pe cate 2 milioane USD fiecare.
Fostul mineralier BLAJ a ramas in continuare sub managementul grecilor de la Kassos. In octombrie 1997 i-a fost schimbat numele in CAPE ATHOS , pavilionul arborat ramanand cel maltez.
A navigat pana in noiembrie 1999, cand a fost vandut la fier vechi pentru 1,65 milioane USD. A efectuat un ultim voiaj catre China, unde a ajuns pe 20.12.1999. A fost ulterior dezmembrat.

Mineralierul BLAJ tranzitand Bosforul, 1978 – foto: https://digitaltmuseum.se / Boman J. Robert

Cateva caracteristici ale mineralierului:
– Lungime: 219,85 m, latime: 32,18 m, pescaj: 12,40 m
– IMO: 7806805
– Call sign: YQGH
– 54.615 tdw/ 32.100 Gt
– propulsia: un motor licenta MAN, model K6SZ90/160A, fabricat la Kawasaki Heavy Industry / Japonia, ce dezvolta 17.400 CP.
– viteza maxima: 16,3 Nd
– bunker: 3.629 tone
– 3 diesel generatoare: 2 x 504 KW, 400 V 50 HZ CA si 1 x 640 KW, 400 V 50 HZ CA
– nr. magazii: 7; nr. guri magazii: 10
– nu avea acele doua bigi in pupa, ci o pasarela sustinuta de un schelet metalic ( la CALLATIS, din aceeasi serie, am mai vazut asa ceva)