In această pagină am să vă prezint o scurtă biografie despre mine in calitate de fondator si administrator al comunitătii on line marinarii.ro

Născut in 1975 la Măcin județul Tulcea tatăl meu Gheorghe Munteanu, ofițer radio-telegrafist la Navrom Galați m-a luat de mic pe vapoarele pe care a fost imbarcat. Din copilărie cel mai devreme lucru pe care imi aduc aminte este ca eram cu părintii mei la Smărdan si am debarcat de pe un remorcher pe unul din pontoanele bacurilor ca să mergem acasă. Primul desen pe care imi aduc aminte că l-am desenat a fost un cargou care intrase cu prova intr-o barja, cand eram cu tatal meu pe remorcherul Rucar la Tulcea. Ulterior am mai fost cu el pe impingătoarele Tulcea si Roman.

Tatăl meu nu si-a dorit sa devin marinar si am incercat să dau la Liceul de Marina din Tulcea fara stirea lui dar ironic am picat la proba sportiva de rezistenta datorita unei probleme medicale din nastere la inima. Afland a urmat o discutie Nu ai ce cauta in marina” care m-a ambiționat să-mi urmez visul de a deveni marinar. 

După cațiva ani de lucru sezonier prin Serbia si Turcia in aprilie 1995 am reusit prima mea imbarcare ca steward pe nava de pasageri Solovki, un catamaran sub pavilion rusesc care era in charter la compania Fergun Shipping din Ciprul Turcesc. 

Nava avea rute Alanya (Turcia) – Girne (Ciprul Turcesc), Girne – Tasucu (Turcia) si Famangusta (Ciprul Turcesc) – Haifa (Israel), capacitate de 230 de pasageri, echipaj de 6 rusi, 4 stewarzi (eu si inca 3 turci), pe ruta Haifa-Israel mergeam doar eu ca steward si israelieni de la comania turistica. 

Construit in 1990 in Norwegia de Fijelstrand catamaranul Solovki era la vremea respectivă una din cele mai moderne navă rapide de pasageri din estul mediteranei. Avand 2 motoare MTU cu propulsie cu jet nava avea o viteza de croaziera de 35 de noduri . Echipajul rusesc din Arhangelsk a fost ca o familie (inca pastrez legatura cu ei) si m-au invatat foarte multe lucruri de marinarie, exercitii de abandon nava si bineinteles limba rusa, invatasem la scoala dar combinata cu votca am invatat-o mult mai bine. 

In Noiembrie 1995 Solovki terminand charterul cu  Fergun Shipping a mers in Pendik Istanbul pentru revizia anuala dupa care am mers cu nava la Hurgada in Egipt si ulterior la Eilat in charter la compania Red Sea Express care avea in plan ca nava sa mearga pe ruta Aqaba ( Iordania) – Eilat ( Israel ) – Sharm el-Sheih – Hurgada (Egypt).  Din pacate compania Israeliana nu a ajuns la o intelegere cu autoritatile din Iordania si Egipt din cauza problemelor regionale si la sfarsitul lunii ianuarie 1996 au renuntat la charter. 

Portul Eilat Israel a fost pentru mine ceva similar cu rolul lui Brat Pit in 7 ani in Tibet, deosebirea ca pentru mine s-a chemat 7 ani in Eilat. Prima data cand am ajuns la Eilat aproape de miezul noptii si ne-fiind loc in port am acostat la larg langa nava casino Silver Star 3 unde majoritatea membrilor echipajului erau romani, imbarcati anterior la IPO Tulcea cu care am legat o prietenie care continua si astazi, cu unii din ei lucrand ulterior si pe alte nave. 

In februarie 1996 comandantul navei Solovki m-a informat ca dupa schimbul de echipaj nu mai pot ramane la bord si am gasit de lucru pe nava turceasca Monte Carlo, un yaht care era in charter pentru o comanie israeliana care o transformase in nava casino. In Israel casinourile sunt interzise si pana in 2004 a fost permis sa se mearga intr-o zona unde se intresecteaza granitele dintre Israel, Iordania, Egipt si Arabia Saudita la 7 mile de port. Pe Monte Carlo am lucrat ca Deck Hand pana in mai 1996 cand nava s-a intors in Turcia. 

In mai 1996 prin intermediul amicilor de pe Silver Star 3 m-am imbarcat pe Atlantic X ca steward / deck hand avand ca comandant pe Maxi Askenazi, israelian cu parintii emigrati din Romania. Pe Atlantic X am primit de la crupierii englezi antrenament de baza ca crupier fiind tentat de salariile mari pe care le aveau crupierii comparativ cu marinarii. 

In Decembrie 1996 Atlantic X a dat faliment si impreuna cu comandantul Maxi Askenazi am inceput sa lucrez pe John B. construit la Santierul Naval Oltenita, nava sora cu Anghel Saligny din portul Constanta. Transformata in casinou botezat de 2 ori Princess, Genessis nava John B a fost o experienta de marinarie pe branci unde am facut de toate de la curatenie, dat parame, motorist, electrician, bucatarie, crupier, timonier, israelienii fiind foarte inventivi la gasit lucruri noi de facut fara sa intrebe prea mult daca esti calificat sa le faci atat timp cat lucrurile merg cum trebuie. 

In mai 1998 in urma unor intarzieri de salarii de la patronii lui John B. m-am imbarcat pe Monte Carlo sub pavilion panamez, fost feribot transformat in casino cu echipaj rusesc si personal turco-lituanian la casino. A fost prima nava unde am facut un singur lucru, crupier. Nava era mare cu probleme multe, atat tehnice cat si financiare care au dus in final in septembrie 1998 la faliment. 

Au urmat pentru scurte perioade ca crupier pe navele Montana, Lucky Dolphin pana martie 1999 cand m-am imbarcat pe Red Sea Magic, fosta nava prezidentiala R.D.G. Osternseeland transformata in nava casino. Pe Red Sea Magic initial comandantul a fost roman dupa care a urmat Dani Arpaz, israelian de origine romana care stiind experienta a scris la functie kol-boinic, din israeliana tradus face de toate si am facut de toate de la invartit bila in ruleta, reparat jocuri electronice de noroc pana la pus parame la pupa. Partea frumoasa a fost ca casinou mi-a oferit cazare intr-o vila in oras impreuna cu personalul casinoului, partea urata a fost ca in ianuarie 2000 casinoul a dat faliment. 

A urmat in 2000 pentru o scurta perioada nava Aist fosta nava de pasageri ruseasca din nou Montana ca crupier si in din aprilie Krimskaya Strela sub pavilion ucrainean. Construit in Norwegia de Vestamarin Strela era similar ca constructie ca Solovki doar ca nu avea cabinele pentru echipaj pe puntea superioara.  Pe Krimskaya Strela am lucrat ca crupier si tehnician de jocuri de noroc, a fost o experienta inedita datorita timpului scurt pe care il parcurgea intre port si zona internationala nava avand viteza de 35 de noduri nu aveai timp de pauza de masa, venea in port din 2 in 2 ore sa schimbe pasagerii. 

In August 2000 casinoul Strela a fost preluat de alta firma care a inlocuit complet personalul si m-am imbarcat din nou pe Red Sea Magic care fusese preluat de alta firma ca Casino Palace Eilat unde am luat-o de la capat cu comandantul Dani Arpaz ca kol-boinic, de data asta primind ca bonus martagoneala si vopsit bordaj de pe pluta. Red Sea Magic ca Palace a fost pentru mine cea mai buna nava in Eilat. La inceput a fost mai greu dar multumita patronilor am avansat pana la plecarea mea in octombrie 2002 la functia de manager de casino. 

In 2002 dupa o scurta pauza in tara pentru viza m-am imbarcat pe nava de croaziera Regal Empress ca tehnician de jocuri de noroc la compania Regal Cruises din Statele Unite, Florida. Nava pleca din Port Manatee in apropiere de Tampa si facea croaziere in Mare Caraibelor, porturi in Mexic, Belize, Costa Rica, Panama, echipaj mix, personal la casino majoritar englez.  In martie 2003 Regal Empress a luat bunker in loc de motorina pacura fapt ce a cauzat intarzieri si alte probleme financiare care au dus la falimentul companiei si la secrestrarea navei. 

In Aprilie 2003 in urma unui interviu tinut langa Regal Empress am fost angajat de Norwegian Cruise Line ca tehnician de jocuri de noroc. Tinand cont de experienta anterioara pe care o aveam la inceput am inlocuit manageri de  jocuri electronice de noroc care plecau in concediu, dupa o perioada de specializare profesionala pe cont propriu in Atlantic City la Casino Career Institute in ianurie – iulie 2004 am lucrat din ianuarie 2006 pana in ianuarie 2006 ca manager de jocuri electronice de noroc. 

Nave pe care am fost imbarcat la Norwegian Cruise Line

Norwegian Sun

Norwegian Sky

Norwegian Crown

Norwegian Sea

Norwegian Dawn

Norwegian Dream

Norwegian Star

Din iunie 2006 lucrez la o companie multi-nationala care produce jocuri de noroc ca manager de produs. Merg mult prin tara si nu perd nici o data ocazia sa fotografiez nave in orasele port unde ajung.

Ultima imbarcare martie  2017 intr-un concediu m-am imbarcat in Eilat pe Atlantic X ca chief purser la invitatia proprietarului navei si a comandantului Maxi Askenazi.

Pagina este in constructie, va rog sa re-veniti.