MARIAN MOŞNEAGU, ZIUA MARINEI LA ROMÂNI, Editura Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, 2002, format 29, 8 x 21, ISBN 973-99332-4-6, 202 pagini
Prima monografie a Zilei Marinei Române reconstituie cronologic, pe baza documentelor de arhivă, a presei de specialitate şi a unui bogat material ilustrativ, modul de organizare și desfășurare a Zilei Marinei, vreme de peste un secol, la 15 august, la Praznicul Adormirii Maicii Domnului, patroana marinarilor, cu excepţia perioadei comuniste (1954 – 1989), când a fost celebrată în prima duminică a lunii august, în principalele porturi maritime și fluviale naționale.
Prin selecția inspirată și redarea conținutului unor ordine de zi, mesaje de salut, alocuțiuni ale oficialităților militare și civile, precum și a unor articole din presa vremii, autorul evidențiată semnificaţia acestei sărbători de suflet a poporului român, care în prezent constituie un eveniment marcant în suita sărbătorilor naționale.
MARIAN MOŞNEAGU, CULTUL APELOR LA ROMÂNI, Editura Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, 2004, format 29 x 21, ISBN 973-86378-2-1, 226 pagini
Prima monografie a Zilei Apelor, sărbătoare populară instituită de Dimitrie Gusti în anul 1933 pentru a da tineretului şcolar din localităţile riverane Dunării, Mării Negre şi de pe apele interioare educaţia necesară practicării sporturilor nautice, lucrarea face parte, alături de ,,Ziua Marinei la români” şi ,,Tradiţii şi obiceiuri marinăreşti”, din trilogia dedicată de autor patrimoniului cultural marinăresc național.
Alături de festivităţile, ceremonialele şi întrecerile marinăreşti tradiţionale, iniţiate şi patronate de Liga Navală Română, cu concursul autorităţilor locale, sunt evidenţiate simbolistica şi divinităţile acvatice, precum şi alte sărbători dedicate unor ape, precum şi ritualuri, practici şi obiceiuri religioase ori motive folclorice româneşti şi străine.
În „Cuvânt înainte”, I.P.S. Teodosie, arhiepiscopul Tomisului constată: „Apariţia unui volum care să prezinte „cultul apei la români” este un moment deosebit pentru activitatea editorială din ţara noastră datorită faptului că în viaţa românilor tradiţiile şi obiceiurile lui sunt strâns legate de folosirea apei ca simbol. Cartea domnului căpitan-comandor Marian Moşneagu, prin capitolele sale „Simbolistica apelor”, „Apele în ritualurile şi practicile religioase”, „Cultul apelor la români” şi „Ziua Apelor. Tradiţii şi semnificaţii” ne oferă posibilitatea de a percepe în mod real ce reprezintă „apa” pentru viaţa şi existenţa poporului nostru, pentru că Dumnezeu a binecuvântat ţara noastră cu mulţime de ape, suficiente ca poporul român să se considere privilegiat şi ocrotit de Dumnezeu. Faptul că această carte apare la „ţărmul Mării”, scrisă de un colindător al apelor, ne bucură şi ne convinge că poporul nostru este un fidel apărător al tradiţiilor sale, fie ele religioase sau laice, şi ne asigură de faptul că aceste tradiţii şi obiceiuri nu vor dispare niciodată”.
MARIAN MOŞNEAGU, ODISEEA NAVEI-ŞCOALĂ ,,CONSTANŢA”, Editura ,,Muntenia”, Constanţa, 2004, 29, 7 x 20, 7, ISBN 973-692-042-9, 228 pagini
Albumul reprezintă prima monografie a navelor militare şi comerciale care au purtat numele celui mai mare port românesc, începând de la vaporul ,,Constanța” (1887), cargourile omonime (1898 şi 1950), pescadorul de construcţie japoneză (1964), nava-bază a submarinului ,,Delfinul” (1928) şi culminând cu actuala navă-şcoală şi de suport logistic a fregatelor ,,Regele Ferdinand” şi ,,Regina Maria”.
Albumul rememorează ineditul periplu cultural internaţional ,,Odiseea”, organizat în anii 2001 şi 2003 de Institutul Internaţional al Teatrelor Mediteraneene, cu concursul Teatrului ,,Tourski” din Marsilia şi participarea excepţională a Teatrului ,,Lucia Sturdza Bulandra” din Bucureşti. Lucrarea este structurată pe şase capitole: „Constanţa în onomastica navală românească”, „În siajul istoriei”, „Protagoniştii periplului cultural internaţional „Odiseea 2001”, „Odiseea 2001” – un vis devenit realitate”, „Impresii de călătorie” şi „Odiseea 2003” – memoria şi marea”.
MARIAN MOŞNEAGU, POLITICA NAVALĂ POSTBELICĂ A ROMÂNIEI (1944-1958), Editura ,,Mica Valahie”, Bucureşti, 2005, ediţia a II-a Editura ,,Mica Valahie”, Bucureşti, 2006, format 24 x 17, ISBN (10) 973-7858-32-8; (13) 978-973-7858-32-0, 456 pagini
Prima abordare detaliată a istoriei postbelice a Marinei Române, lucrarea înglobează o selecţie amănunţit explicitată şi profund documentată a evenimentelor, strategiei şi politicii navale promovate de statul român în perioada de ocupaţie sovietică în România (1944-1958).
Remarcabile sunt episoadele epurărilor practicate fără discernământ în Marina Militară, drama ,,reacţionarilor” din Marină, propaganda deşănţată a restituirii parţiale a navelor abuziv arestate de Armata Roşie în perioada imediat următoare actului de la 23 august 1944, cuantumul despăgubirilor de război plătite în urma Armistiţiului cu U.R.S.S., drama marinarilor rămaşi prizonieri de război, suprimarea conştiinţei marinăreşti prin desfiinţarea abuzivă a Ligii Navale Române şi politizarea presei de marină, subterfugiile înfiinţării şi activităţii SOVROMTRANSPORT şi SOVROMNAVAL, evoluţia porturilor şi a şantierelor navale româneşti, restructurarea Forţelor Maritime Militare ale R.P.R., deturnarea învăţământului militar de marină de la principiile şi doctrina navală tradiţională occidentală, activitatea sindicatelor portuare etc.
MARIAN MOŞNEAGU, REGELE ŞI REGINA MĂRII NEGRE, Editura ,,Muntenia”, Constanţa, 2005, format 30 x 21, 6, ISBN 973-692-108-5, 352 pagini
Album color dedicat fostelor distrugătoare ,,Regele Ferdinand” şi ,,Regina Maria” şi actualelor fregate omonime din cadrul Forţelor Navale Române, lucrarea reprezintă o amplă şi detaliată epopee maritimă a unor nave reprezentative pentru Marina Regală Română.
Apărută în colecţia ,,Nave militare româneşti”, lucrarea evocă, exclusiv pe baza documentelor de arhivă, participarea distrugătorului ,,Regina Maria” la revista navală de la Spithead (23 aprilie – 15 iunie 1937) şi furtuna înfruntată în zilele de 4-6 ianuarie 1938, cu Marele Voievod Mihai de Alba Iulia la bord, cariera viitorului Rege al României în Marina Regală, participarea cu real succes a celor două bastimente în campania din Est, precum şi primele file de istorie ale actulalelor fregate de construcţie britanică.
MARIAN MOŞNEAGU, O ISTORIE TRAGICĂ A MARINEI COMERCIALE ROMÂNE, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2006, format 24 x 17, ISBN (10): 973-644-567-4, (13): 978-973-644-567-5, 558 pagini
Lucrarea înglobează selectiv, în premieră în istoriografia naţională, dosarele a 10 evenimente navale soldate cu pierderea unor nave comerciale româneşti şi a numeroase vieţi omeneşti. Autorul prezintă detaliat naufragiile cargourilor ,,Sulina”, ,,Carpaţi”, ,,Dâmboviţa”, ,,Olăneşti”, ,,Sadu”, ,,Scăieni”, ,,Fălticeni”, petrolierelor ,,Independenţa” şi ,,Unirea”, precum şi a şalupei ,,Babadag”, pe baza unor documente oficiale inedite – rapoarte de expertiză, proteste de mare ale comandanţilor de nave, declaraţii ale supravieţuitorilor, jurnale de bord, sentinţe judecătoreşti etc.
Un capitol consistent este dedicat falimentului înregistrat de flota comercială a României în primul deceniu al secolului XXI. Astfel, sunt prezentate protocolul de divizare a fostei Întreprinderi de Exploatare a Flotei Maritime ,,Navrom”, situaţia flotei maritime în perioada 1990-1996 şi strategia de restructurare şi privatizare a acesteia, lista navelor de transport maritim şi de pescuit oceanic ş.a.
Un ultim capitol redă tabloul cronologic al principalelor evenimente navale înregistrate în acvatoriul şi rada portului Constanţa sau pe alte meridiane, în care au fost implicate nave comerciale româneşti – eşuări, incendii, abordaje, naufragii cauzate de minele marine, bombardamente, furtuni etc.
MARIAN MOŞNEAGU, DICŢIONARUL MARINARILOR ROMÂNI, Editura Militară, Bucureşti, 2008, format 24 x 17, ISBN (10): 978-973-32-0780-1, 532 pagini
Dicționarul cuprinde circa 600 de biografii ale unor ofiţeri de marină care au absolvit de-a lungul anilor Şcoala Flotilei, Şcoala Navală, Şcoala de Ofiţeri de Marină, Şcoala Militară de Marină, Şcoala Militară Superioară de Marină, Şcoala de Ofiţeri Activi de Marină, Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Marină, Institutul de Marină sau Academia Navală „Mircea cel Bătrân”. Acestea sunt prezentate în ordine alfabetică, fără ierarhizări sau aprecieri suplimentare, altele decât cele oficiale, extrase din memoriile personale, pentru ofiţerii Marinei Militare, din CV-urile proprii sau din biografiile deja publicate ale ofiţerilor Marinei Comerciale.
Pe lângă readucerea în actualitate a unor personalităţi care au slujit cu cel mai înalt grad de profesionalism, devotament şi cea mai arzătoare pasiune Marina Română şi care, dincolo de profesiunea de credinţă, au excelat în cele mai diverse domenii, lucrarea reprezintă un onorant omagiu adus deopotrivă absolvenţilor, profesorilor şi acestei prestigioase şi renumite Alma Mater care este Academia Navală „Mircea cel Bătrân”.
MARIAN MOŞNEAGU, EROII MARINEI ROMÂNE, Editura ALPHA MDN, Buzău, 2009, format 29,5 x 21, ISBN 978-973-139-101-4, 338 pagini
Apărută sub egida Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, în colecţia „Cultul Eroilor”, lucrarea prezintă, în premieră în istoriografia națională, eroii breslei marinarilor din toate timpurile.
Volumul este structurat pe nouă capitole: „Eroi marinari din Războiul pentru Independenţă 1877-1878”, „Eroi marinari în campania anului 1913”, „Eroi marinari din Primul Război Mondial 1916-1918”, „Eroi marinari din al Doilea Război Mondial 1941-1945”, „Eroi marinari din Revoluţia din decembrie 1989”, „Eroi din Marina Comercială”, „Monumente şi ansambluri comemorative dedicate eroilor marinari”, „Fundaţia pentru Realizarea Monumentului Marinarilor Români” şi „Cultul Eroilor Marinei” și este însoțit de o iconografie avizată și inspirat selectată de autor.
MARIAN MOŞNEAGU, ELITA MARINEI REGALE ROMÂNE ÎN REZISTENŢA ANTICOMUNISTĂ, Editura Militară, Bucureşti, 2010, format 24 x 17, ISBN 978-973-32-0834-1, 556 pagini
Lucrarea abordează epurarea personalului Armatei României în primii ani postbelici. Autorul prezintă detaliat Grupul reacţionarilor din Marină, activitatea contraamiralului Horia Macellariu, liderul Mişcării Naţionale de Rezistenţă Bucureşti, cu mărturiile coinculpaţilor ing. Antonescu G. Gheorghe, comandor Toma Matei, căpitan-comandor Eftimie Ştefan, comandor Condeescu Dumitru, comandor Costin Constantin, locotenent-colonel Popovici Alexandru, locotenent-comandor Tăutu Marcel, c.l.c. Snaidero Romeo, căpitan-comandor Drimba Gheorghe, Procesul lotului Mişcării Naţionale de Rezistenţă, precum şi cazurile viceamiralului Gheorghe Koslinski, amiralului Petre Bărbuneanu, comandorului Constantin Copaciu şi al comandorului Nicolae Pârâianu.
Volumul reprezintă un modest omagiu adus victimelor sistemului represiv instaurat în România după cel de-al Doilea Război Mondial și, în egală măsură, o reparaţie morală postumă pentru suferinţele şi umilinţele asumate şi îndurate de elita Marinei Române, chiar cu preţul vieţii, în temniţele comuniste şi în societatea postbelică românească.
MARIAN MOŞNEAGU, OCTAVIAN-GABRIEL NICOLAE, MARINA MILITARĂ ROMÂNĂ 1860-1960, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2009, format 23,5 x 23,5 cm, ISBN 978-973-614-573-6, 204 pagini
Albumul reprezintă capul de serie al colecţiei „Poveşti marinăreşti” este structurat pe zece capitole: „Casa Regală a României şi Marina”, „Începuturile Marinei Militare”, „Flotila se conturează”, „E vremea distrugătoarelor”, „Din adâncuri apar submarinele”, „Alte nave de război”, „Noua navă-şcoală „Mircea”, „Nave din epoca postbelică”, „Marinarii şi uniformele lor” şi „Breviarul navelor militare”.
În acest prim volum sunt incluse circa 200 dintre cele mai valoroase şi reprezentative emisiuni cartografice care exemplifică, în instantanee fotografice şi miniaturale unice, personalizate de circulaţia poştală şi amprentele epocii, parcul bastimentelor Marinei Militare din perioada 1860-1960. Prezentarea cronologică a navelor de luptă este asociată cu reflecţii, motto-uri şi colaje poetice, menite să înnobileze mesajul artistic incontestabil al exponatelor de colecție.
MARIAN MOŞNEAGU, PRESA MARINEI ROMÂNE. DICŢIONAR BIBLIOGRAFIC, Editura Militară, Bucureşti, 2011, format 24 x 17, ISBN 978-973-32-0878-5, 300 pagini
Într-o abordare ştiinţifică transdisciplinară, autorul a reuşit să inventarieze şi să cerceteze circa 200 de publicaţii, de la presa şcolară, foi volante şi reviste sapirografiate la apariţiile reprezentative ale breslei sau periodice cu pagini şi rubrici consistente rezervate exclusiv Marinei, porturilor şi transporturilor navale, precum şi almanahuri, anuare, avize pentru navigatori, buletine, calendare, rapoarte statistice ş.a. Urmare a strădaniilor şi stăruinţelor sale s-a născut această istorie a presei marinăreşti, încredinţată prestigioasei Edituri Militare, lucrare de referinţă, unică în peisajul publicistic românesc.
În intimitatea fenomenului maritim naţional şi prin prisma mass-mediei specifice, Presa marinei române face o amplă incursiune în spaţiul consacrat pornind de la politica navală, învăţământul de marină, construcţiile navale, sporturile nautice, evenimente şi sărbători marinăreşti până la istoria navală, biografiile unor nave şi destinul unor personalităţi ale Marinei Române şi nu numai.
CONSTANTIN MANEA, MARIAN MOŞNEAGU, DREPTUL MĂRII ÎN TIMP DE PACE ŞI DE RĂZBOI, Editura „Mica Valahie”, Bucureşti, 2011, format 24 x 17 cm, ISBN 978606-8304-37-3, 558 pagini
Volumul este structurat pe patru părţi şi 35 de capitole şi constituie un autentic compendiu de drept maritim. În „Prefaţă”, autorii evidenţiază faptul că „Tratatul de drept maritim pe care îl supunem atenţiei studenţilor facultăţilor de profil ca şi specialiştilor în domeniu este una dintre aceste lucrări de reală utilitate.
Lucrarea este mai mult decât oportună în această perioadă de imprevizibile tensiuni şi stări conflictuale politice, diplomatice şi militare în cele mai diverse zone şi teatre maritime ale Oceanului Planetar, ceea ce o face deosebit de utilă şi imperios necesară pentru documentarea şi perfecţionarea pregătirii juriştilor, personalului din Forţele Navale, personalului navigant şi specialiştilor în domeniul navigaţiei, shippingului şi exploatărilor portuare.
MARIAN MOȘNEAGU, „CRUCIȘĂTORUL «ELISABETA» ÎN CAMPANIE”, Editura Militară, Bucureşti, 2012 , ISBN 978-973-32-0908-9, 264 pagini
Autorul a alcătuit un autentic jurnal monografic al bastimentului emblematic pentru sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX – crucișătorul „Elisabeta”, prima navă-amiral a României moderne.
Detalierea secvenţială a marşurilor de instrucţie, campaniilor de navigaţie, aplicaţiilor de debarcare, misiunilor de reprezentare şi evenimentelor memorabile care alcătuiesc o originală cronică navală circumscrisă acestei nave unicat în istoria navală românească sunt menite să aprofundeze cunoaşterea îndeaproape a fundamentelor politicii navale naţionale a tânărului stat cu ieşire la Marea Neagră după dobândirea independenţei statale, disponibilitatea factorilor decidenţi de a valorifica acest suport itinerant al diplomaţiei navale şi, nu în ultimul rând, arta marinarilor români de a valorifica capabilităţile combative şi imagistice ale acestei unităţi navale în folosul creşterii şi consolidării prestigiului unei naţiuni maritime în devenire.
MARIAN MOȘNEAGU, GABRIEL-OCTAVIAN NICOLAE, MIRCEA, VOIEVODUL VELELOR, 1882-2014, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2014, ISBN 978-606-595-320-5, 629.53 (498) Mircea (084), 212 pagini
Editat cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la intrarea în serviciu a navei-şcoală „Mircea”, albumul „Mircea, Voievodul Velelor 1882-2014” continuă colecţia „Poveşti marinăreşti”, iniţiată de cei doi autori în 2010, odată cu lansarea, la împlinirea a 150 de ani de constituirea Marinei Militare moderne, a albumului cap de serie „Marina Militară Română 1860-1960”.
Cel mai longeviv ambasador en titre, din 2007, an în care Academia Navală ,,Mircea cel Bătrân” a celebrat 135 de ani de învăţământ de marină în ţara noastră, «Mircea»” a devenit şi un brand, cu acte în regulă, pentru România.
Dacă pentru toleraţii la bord, ca muşi, ucenici şi animatori ai velelor în arboradă, «Mircea»” reprezintă începutul, botezul iniţiatic, amfiteatrul primelor relevmente şi al navigaţiei astronomice şi neîndoielnic, startul în regata marilor performanţe, pentru marele public velierul reprezintă şcoala curajului, tradiţia, legenda. Care este pe deplin justificată și elecvent ilustrată în paginile prețiosului album aniversar.
GABRIEL-OCTAVIAN NICOLAE, MARIAN MOȘNEAGU, VIZITA ȚARULUI NICOLAE AL II-LEA LA CONSTANȚA, 1/14 iunie 1914”, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2014, ISBN 978-606-598-323-6, 94 (47”18/19”) Nicolae II Ţar al Rusiei (084), 172 pagini
La împlinirea unui secol de la această vizită istorică, în măsură să influențeze decizia guvernului de la Bucureşti în ceea ce priveşte angajarea României în Primul Război Mondial, autorii au reconstituit aspectele memorabile ale protocolului maritim, ceremonialurilor militare şi ale curtoaziei pe deplin manifestate pe timpul escalei la Constanța a Familiei Imperiale ruse.
Cu concursul documentelor şi fotografiilor de arhivă, al relatărilor din presa vremii şi a unor interpretări mai mult sau mai puţin conjuncturale pe plan extern, este evocată cu detașare atmosfera febrilă a acelui început de iunie 1914, care s-a bucurat de prea puţină atenţie în istoriografia românească.
MARIAN MOȘNEAGU, FREGATA-AMIRAL «MĂRĂȘEȘTI», Editura Militară, Bucureşti, 2014, ISBN 978-973-32-0966-9, 376 pagini
În cele opt capitole – „Exploratoarele italiene clasa «Aquila» în Primul Război
Mondial”, „Distrugătoarele tip M în Marina Română în perioada interbelică”, „Distrugătoarele tip M în al Doilea Război Mondial”, „Retrocedarea distrugătoarelor tip M capturate samavolnic de Armata Roşie”, „Activitatea echipajului distrugătorului «Marăşeşti» (1945-1950)”, „Distrugătoarele tip M, de la glorie la amintire”, „De la crucişătorul portelicopter uşor «Muntenia» la distrugătorul «Mărăşeşti»” şi „Epopeea fregatei-amiral «Mărăşeşti»” – autorul tratează detaliat episoade interesante din epopeea distrugătoarelor tip M în Marina Română, misiunile de luptă executate pe frontul maritim al Mării Negre în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, până la sechestrarea acestora de către aliatul sovietic, pe 12 octombrie 1944, precum și cele trei decenii de activitate ale actualei nave-amiral a Forțelor Navale Române.
MARIAN MOȘNEAGU, NICULAE ȘTEFAN, „ROMÂNIA LA BICENTENARUL S.U.A. PRIMUL VOIAJ TRANSATLANTIC AL NAVEI-ȘCOALĂ «MIRCEA» (4 martie – 30 august 1976)”, Bucureşti, Editura Militară, 2016, ISBN 978-973-32-1025-2, 120 pagini
Albumul reprezintă o inspirată retrospectivă în imagini, fapte și amintiri din primul marş de instrucţie transatlantic executat de nava-școală ,,Mircea” între 4 martie și 30 august 1976. A fost pentru prima dată în istoria Marinei Române când o navă militară a traversat Oceanul Atlantic, în exclusivitate cu vele, atingând coasta de Est a celor două continente americane.
Autorii prezintă recordurile încă neegalate ale acestui voiaj istoric, pe timpul căruia ,,Mircea” a defilat maiestuos pe fluviul Hudson, între podurile Verrazano şi Washington, în cadrul paradei navale organizată pe 4 iulie 1976, dând onorul poporului american şi preşedintelui Gerald Ford, aflat la bordul portavionului „Forrestal”.
Cu acest prilej, pentru prima dată în istoria navală a secolului al XX-lea, cele cinci veliere-surori, construite după aceleaşi planuri tehnice în Şantierul Naval ,,Blohm und Voss” din Hamburg – „Eagle” (S.U.A.), „Gorch Fock” (R.F.G.), „Mircea” (România), „Sagres II” (Portugalia) şi „Tovarisch” (U.R.S.S.) – s-au întâlnit şi au navigat împreună.
MARIAN MOȘNEAGU, ŞEFII STATULUI MAJOR AL FORȚELOR NAVALE. ENCICLOPEDIE, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2016, ISBN 978-606-524-159-6, 172 pagini
Enciclopedia cuprinde o galerie de biografii detaliate şi riguros fundamentate din punct de vedere arhivistic, a amiralilor şi comandorilor care şi-au asumat, pentru unul sau mai multe mandate, responsabilităţile multiple ale fundamentării logice şi legitime a consolidării Marinei Militare Române în contextul geopolitic al epocii, dar şi strategia decizională şi acţională a coordonării şi implementării programelor navale, armonizarea reţelei instituţiilor de învăţământ necesară pregătirii şi perfecţionării profesionale a cadrelor militare, concomitent cu optimizarea formelor şi procedeelor de instrucţie tactică de specialitate.
Fişele biografice ale acestora ilustrează nu numai performanţele notabile ale acestora în timp de pace dar şi război, ci şi viziunea de dezvoltare şi adaptare la cerinţele epocii, proiectele lansate, contribuţiile la realizarea cadrului legislativ, precum şi capabilităţile create din punct de vedere al dotărilor, instrucţiei şi diplomaţiei navale.
MARIAN MOȘNEAGU, UNIFORMELE FORȚELOR NAVALE ROMÂNE, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2016, ISBN 978-606-524-156-5, 304 pagini
În premieră în istoriografia națională, Marinei Militare îi este dedicat un album consistent și echilibrat, în care toate categoriile de marinari – amirali, ofițeri cu grade superioare și inferioare, maiștri militari și subofițeri de marină, cadeți și militari în termen – beneficiază de descrieri amănunțite, detalii evolutive și o iconografie adecvată epocilor și multiplelor transformări corespunzătoare celor peste 150 de ani de existență a Forțelor Navale ale României.
IRINA-ALEXANDRA SIMION, MARIAN MOȘNEAGU, UNIFORMELE MARINEI ROMÂNE, Editura Militară, București, 2017, ISBN 978-973-32-1012-2, 168 pagini
Autorii prezintă uniformele Marinei Române, civile și militare, de la sobrele ținute ale militarilor la elegantele ținute și accesorii vestimentare ale căpităniilor, agențiilor și companiilor de navigație interbelice, postbelice dar și contemporane.
Sunt prezentate sintetic cadrul legislativ, elementele de noutate, precum şi caracteristicile uniformele marinarilor români – de la cadet la amiral și de la cârmaci la comandanții de cursă lungă – , specifice fiecărei epoci istorice, asociate cu litografii, grafică şi fotografii-document reprezentative. Regii României, promoții de ofițeri și maiștri militari de marină, cunoscuți lupi de mare din Epoca de Aur a navigației românești, băieței diafani și fetițe inocente, dar și vedete ale scenei și muzicii românești întregesc policromia unui album cu adevărat de colecție.
La final, autorii dedică un ultim capitol elementelor vestimentare pe care moda Navy le-a preluat, adoptat și reinventat, an de an, inspirată de eleganța și farmecul aparte ale ținutelor marinarilor de pretutindeni.
MARIAN MOȘNEAGU, AMIRALII ROMÂNIEI. DICȚIONAR ENCICLOPEDIC, Editura Ex Ponto, Constanța, 2017, ISBN 978-606-598-619-0, 556 pagini
Autorul prezintă alfabetic biografiile celor 200 de amirali ai Armatei Române, evocându-le succint perioadele de școlarizare, instruire și perfecționare în țară și în străinătate, parcursul profesional, evoluția în ierarhie, profilul psihologic de lider și – la fel de important – contribuțiile notabile la dezvoltarea gândirii și culturii marinărești, opera științifică și, de ce nu, activitatea socială, civică și politică, în unele cazuri.
Autorul ,,a preferat aceeași variantă de expunere cu două tăișuri, adică una mai mult literară decât științific-academic-matematică să zic așa, în sensul că lucrând mai mult bazat pe entuziasm decât pe o regulă strictă la care să se raporteze, reușește performanța ca în unele cazuri să fie mai expeditiv și lapidar, pe când în altele câteva înserează informații, detalii și date cât într-un roman întreg, pe zeci de pagini.” (Colonel (r) Dan Gîju, scriitor, directorul Editurii Favorit).
Marian MOȘNEAGU, CAVALERII MĂRII NEGRE. OFIȚERI DE MARINĂ DISTINȘI CU ORDINUL MILITAR ,,MIHAI VITEAZUL”, București, Editura Militară, 2019, ISBN 978-973-32-1139-6, 500 pagini
Lucrarea este dedicată acelor amirali şi ofiţeri de toate gradele care au binemeritat de la Patrie în cele două mari conflagrații mondiale, fiind distinşi cu cea mai înaltă decoraţie de război românească, Ordinul Militar ,,Mihai Viteazul”.
Prezentarea biografiilor celor 26 de ofițeri de marină români și 11 străini, dintre care 2 britanici, 8 germani și un japonez este ordonată cronologic și alfabetic.
Datele, informaţiile şi mărturiile care compun biografia fiecăruia dintre marinarii acestei elite a războiului au fost identificate şi sunt extrase, în marea lor majoritate, din fondurile Arhivelor Militare Naţionale, din lucrări de profil românești și străine, precum şi din presa vremii.
Ultimele Comentarii