VRANCEA

Cargoul VRANCEA la Durban, 1975 – colectia marinarii.ro – Cristian Munteanu – fotografie scanata

Cargoul VRANCEA (1962/1972 – 1990)

Aceast cargou nu a apartinut initial flotei noastre.
A fost construit la Visakhapatnam/India, in 1962, numar de santier vc149, numele original fiind VISHVA SHANTI, pavilionul arborat fiind cel indian.
A apartinut The Shipping Corporation of India, Bombay.
Pe 1.03.1968, suprins de o furtuna violenta, cu valuri mari, vizibilitate redusa din cauza ninsorii abundente la intrarea in portul Constanta, cargoul VISHVA SHANTI naufragiaza in rada exterioara a digului de nord. Naufragiul s-a datorat si erorii echipajului, care, utilizand o harta veche, a confundat semnalele farului verde de la capatul digului cu o geamandura.
Cargoul s-a lipit de dig. Sub actiunea valurilor si a vantului cargoul a fost lovit in mod repetat de stabilopozii digului, au aparut sparturi prin care a inceput sa patrunda apa, acesta inclinandu-se cu peste 17 grade inspre tribord. Situatie similara cu cea care avea sa se intample 20 de ani mai tarziu cu cargoul SADU. Insa, spre deosebire de SADU, toti membrii echipajului de pe VISHVA SHANTI au fost salvati de pe dig!
Partea din fata a cargoului, din prova si pana in dreptul comenzii, in care se aflau 3 magazii, s-a rupt, scufundandu-se la o adancime de 12 metri. Restul cargoului a ramas la suprafata, infipt in stabilopozi.
Ulterior, compania indiana a semnat actele de abandon ale cargoului.
Partea care mai ramasese la suprafata a fost dezesuata si adusa in Santierul Naval Constanta. Cargoul fiind relativ nou, s-a luat hotararea reconstructiei acestuia. Ceea ce mai ramasese din cargou a fost reparat la Santierul Naval Constanta. Sarcina reconstructiei provei cu cele 3 magazii a revenit Santierului Naval Galati, singurul din tara in care se putea realiza o constructie atat de mare la acea vreme (santierul Naval Constanta nu dispunea de astfel de facilitati la acea vreme). La reconstructia provei a participat si regretatul nostru coleg si prieten – Paul Ionescu. De altfel, mare parte din informatiile de aici provin din insemnarile lui!
Noua prova a fost tractata in 1971 de la Galati, cu ajutorul remorcherelor FARUL, VOINICUL si VITEAZUL pana la Santierul Naval Constanta. Aici noua prova a fost urcata pe doc si atasata la restul cargoului. Lucrarile la “noul” cargou au fost finalizate in 1972, acesta primind numele VRANCEA si fiind livrat Navrom Constanta.
Pe aceasta tema, printre cei ce au lucrat la ea si chiar printre navigatori circula o gluma, la intrebarea “Care este cea mai lunga nava a Navromului?”, raspunsul era “VRANCEA – pupa la Constanta si prova la Galati”.
A navigat pentru Navrom Constanta pana in 1989, fiind apoi retras la Midia.
Anul 1990 il gaseste tot la Midia.
In februarie 1990, Navrom a hotarat vanzarea a 24 de nave care nu mai corespundeau din punct de vedere tehnic; la 30.03.1990 a fost semnata o conventie cu ICE CONTRANSIMEX din Bucuresti, care urma sa se ocupe de vanzarea navelor, recomandarea fiind ca 11 dintre ele sa fie vandute in bloc la fier vechi.
Printre cele 11 nave (care ulterior au devenit 13) s-a regasit si cargoul VRANCEA.
Castigatorul licitatiei organizate in 12.04.1990 a fost desemnat OG Gemi Sokum SA din Aliaga/Turcia. Pretul oferit pentru tona de fier vechi a fost cuprins intre 90-108 USD.
Cele 13 nave au fost vandute turcilor pentru aproximativ 2,7 milioane USD.
Cargoul VRANCEA a fost remorcat de la Midia cu destinatia Aliaga, unde a ajuns pe 28.08.1990, fiind ulterior dezmembrat.

Cargoul VRANCEA la Durban, 1975 – colectia marinarii.ro – Cristian Munteanu – fotografie scanata – © Michael D.J. Lennon

Cateva caracteristici ale navei:
– Lungime: 153,81 m, latime: 19,46 m, pescaj: 8,40 m
– IMO: 5382386
– 12.519 tdw/ 9.100 Gt
– propulsat de un motor MAN, model K7Z78/1400, fabricat in Germania, ce dezvolta 8.100 CP
– viteza maxima: 16 Nd
– 3 diesel-generatoare G6V 30/ 45 MAN
– 5 magazii, 10 bigi