Shares
  • Facebook
  • LinkedIn
  • Google+
  • Blogger
  • Myspace
Shares
  • Facebook
  • LinkedIn
  • Google+
  • Blogger
  • Myspace

Cargoul SCAENI la Bremen, 19.09.1987 – fotografii: Hans Rosenkranz

Cargoul SCAENI (1980-1991)

A fost construit la Santierul Naval Braila, numar de santier 1203, fiind livrat Navrom Constanta in cursul lunii ianuarie 1980.
A ramas la Navrom Constanta si dupa 1990, an in care Navrom Constanta a fost reorganizata.
Pe data de 3.12.1991 cargoul SCAENI a plecat din portul Constanta, incarcat cu 3.057 tone de azotat de amoniu, incarcat in saci, cu destinatia Franta.
Totul a decurs normal, pe 5.12.1991 cargoul a ajuns la Pireu, unde a oprit pentru re-alimentare cu combustibil. Apoi, in seara zilei de 5.12 a plecat catre destinatie.
In dimineata zilei de 6.12.1991, cargoul SCAENI s-a angajat in traversarea Marii Ionice, de la Cap Matapan la Cap Passero. situatia meteo primita de la Atena nu indica nici o furtuna.
Totul a decurs normal pana pe 7.12.1991, cand in jurul orei 2 dimineata, vremea s-a schimbat brusc: vantul a crescut foarte mult in intensitate, fiind insotit de grindina, vizibilitatea s-a redus la zero, iar marea s-a montat.
Nava a inceput sa primeasca lovituri puternice de la valurile din tribord, ducand la bandarea puternica a acesteia.
Comandantul Marian Butusina a hotarat schimbarea directiei de mars, expunand nava cu prova-tribord in directia valurilor, lucru care a dus reducerea ruliului.
Nava si-a continuat drumul in aceste conditii pana in dimineata zilei de 7.12.1991, vantul crescand in continuare in intensitate.
Pe 7.12.1991 a fost informata compania Navrom despre situatia navei, dispozitiile primite fiind acelea de a indrepta nava catre un adapost.
In dupa-amiaza zilei de 7.12.1991 valurile masive maturau puntea principala, producand avarii la gurile de aerisire ale tancurilor de balast si combustibil, trompe de ventilatie. Tamburii si cosurile cu parame de pe teuga au fost smulse de valuri si aruncate in mare.
Compania Navrom a informat comandantul sa solicite asistenta si sa lanseze semnalul SOS daca va fi necesar.
In intervalul orar 16-20 au aparut infiltratii in compartimentul masini, pe la iesirea de urgenta si trompa de ventilatie. Apa a fost scoasa cu ajutorul pompei de santina.
Semalul SOS a fost lansat pe 7.12.1991 in jurul orei 17:30.
Dupa ora 21 forta vantului a ajuns la 11-12 Bf, valurile ajungand la 12 metri, nava luand benzi pana la 51 de grade in babord. Valurile au produs distrugeri, smulgand trompele de ventilatie, gurile de aerisire ale tancurilor si postamentele cu instalatii. Apa a inceput sa patrunda iarasi in compartimentul masini prin zona trompei de ventilatie smulse.
Aparitia apei in uleiul de ungere a motorului principal a dus la luarea deciziei opririi motorului principal. Au ramas in functiune doar doua diesel-generatoare si s-a ordonat parasirea salii masini.
In jurul orei 21:45 cargoul a primit lovitura unui val puternic in prova, inundand complet coverta, urmata de inca unul care a inclinat cargoul la 65 de grade in babord, fara ca acesta sa se mai redreseze din acesta inclinare.
Intregul echipaj, echipat cu vestele de salvare, era adunat in zona suprastrucrurii din pupa. Barcile de salvare erau imposibil de manevrat.
S-au lansat plutele de salvare, prima dintre ele desfasurandu-se rasturnata.
Primul care a sarit in apa a fost ofiterul maritim II – Sirbu Ion – acesta s-a agatat de un colac de salvare aruncat anterior, insa a fost rapid indepartat de nava de catre un val.
Cu toata insistenta comandantului ca toti cei 26 de membri ai echipajului sa paraseasca nava, 14 dintre acestia au refuzat, in speranta salvarii lor de catre o alta nava. Doar 12 membri ai echipajului, printre care si comandantul acesteia, au sarit in mare, si, folosind una dintre plutele de salvare, s-au indepartat de nava.
In dimineata zilei de 8.12.1991, orela 6:00, nava norvegiana ISNES a reperat pluta cu supravietuitori, reusind salvarea acestora abia in jurul orei 11.
Dupa cum aveau sa declare cei ramasi pe nava, care mai sperau sa fie salvati de catre o alta nava, pe 8.12.1991, in jurul orei 4:00, aceasta s-a asezat complet pe bordul babord. Toti cei 14 membri ai echipajului au parasit in acel moment nava (6 dintre ei imbracasera costumele hidrotermice gasite pe nava).
Cargoul SCAENI avea sa se scufunde pe 8.12.1991, intre orele 4:30-4:45. Conform martorilor s-a ridicat, ca o lumanare, cu prova in sus, scufundandu-se incet, pozitia estimata fiind latitudine = 37°15’N, longitudine = 18°00’S.

Au fost salvati de pe mare, de catre nava ISNES, din pluta de salvare, toti cei 12 membri ai echipajui care parasisera nava initial:
1. Butusina Marian – comandant
2. Popovici Petru – of. maritim I
3. Motoc Lucian – of. maritim III
4. Munteanu Ilie – of. electrician
5. Carali Ilie – sef echipaj
6. Petrescu Marius – timonier
7. Curelea Adrian – timonier
8. Moroianu Dumitru – timonier
9. Cercel Aurel – marinar
10. Ciobarceanu Nelu – marinar
11. Hriscu Aurel – marinar
12. Suta Costica – motorist

Au fost salvati de pe mare, de catre nava HECKABE, agatati de una din barcile cu motor de pe cargoul SCAENI:
1. Buburuz Radu – of. mecanic II
2. Voda Emilian – motorist
3. Alexandroaie Viorel – maistru lemnar
4. Gherasim Stefan – bucatar

Au fost preluati la bordul navei KULOY:
1. Stan Gabriel – brutar
2. Nichifor Damian – ajutor mecanic (decedat)

Disparuti in mare:
1. Sirbu Ion – of. maritim II
2. Caracostea Constantin – sef mecanic
3. Oprea Marcel – of. mecanic I
4. Ghermenechi Ion – electrician
5. Ciup Ionel – strungar
6. Stere Valeriu – radiotelegrafist
7. Petros Ilie – motorist
8. Vistovshi Sorin – transfug

Rezultatul anchetei a fost ca nava s-a scufundat din cauza pierderii etanseitatii unor compartimente in conditiile unei furtuni de intensitate exceptionala.

Shares
  • Facebook
  • LinkedIn
  • Google+
  • Blogger
  • Myspace
Shares
  • Facebook
  • LinkedIn
  • Google+
  • Blogger
  • Myspace

Cargoul SCAENI la Anvers, 1.10.1988 – fotografii: Hans Rosenkranz

Cateva caracteristici ale cargoului:
– Lungime: 105,90 m, latime: 14,80 m, pescaj: 7,06 m
– IMO: 7906227
– Call sign: YQIP
– 4.620 tdw/ 3.374 Gt
– propulsia: un motor 5DKRN50/110-2, fabricat la Bryanskiy Mashinostroitelnyy Zavod (BMZ) – Bryansk, ce dezvolta 3.000 CP
– viteza maxima: 13,7 Nd
– bunker: 447 tone
– 3 diesel generatoare a cate 450 KW, 400V 50 HZ CA
– 3 magazii, 6 bigi a cate 5t SWL, actionate de cate un vinci fiecare

 – info nava: “O istorie tragica a Marinei Comerciale Romane” – Marian Mosneagu