Stiri

Vizualizeaza toate stirile
Lansare carte
Aparitie editoriala - Sistemul de transport naval din Romania din secolulul 20

Extras de pe coperta cartii :

„De la bun început lucrarea domnului Dumitru Corduneanu impune prin monumentalism. De altfel, aceast? caracteristic? a fost de la bun început impus? de generozitatea temei alese.

Desfasurata de-a lungul a sapte capitole, lucrarea urmareste cronologic evolutia sistemului de Transport Naval din Romania incepand cu infiintarea serviciilor moderne de transport fluvial si maritim pana la primul razboi mondial, continuand cu perioada interbelica si cu dezvoltarea sistemului de Transport Naval in perioada socialista (1950-1990), respectiv cu restructurarea sistemului de Transport Naval in perioada 1990-2000.

Un loc deosebit în economia lucrarii îl ocupa capitolul Bilantul general al Sistemului de Transport Naval din România în secolul XX, capitol care impune prin dinamica alternantei analiza-sinteza, dinamica pusa pregnant în evidenta si de stilul redactarii. O alta alternanta care tine treaza concentrarea cititorului este cea dintre evolutiile interne si cele externe.

Conceputa ca o lucrare preponderent descriptiv-documentara, devine frapanta dimensiunea analitica a prezentarilor si concluziilor autorului. Analizele sunt la obiect, precis întemeiate si deosebit de valoroase prin analogiile propuse pentru a demonstra cu precadere esecul sau succesul politicilor economice. Dat fiind specificul domeniului analizat, autorul, desi neaga ca ar pleda pentru interventia statului în economie, este un etatist convins si declarat, afirmând si sustinând cu argumente solide în repetate rânduri eficienta (atât de mult contrazisa, de altfel, în febra discutiilor principiale) interventiei statului în constructia de nave. De atfel, calitatea de „etatist" nu este o profesiune de credinta, ci deriva din pertinenta si acribia documentara a analizelor efectuate.

Întemeiate strict pe date statistice si analize de referinta competente, concluziile autorului sunt obiective si ferme. Iata, de exemplu, încheierea evolutiei de o suta de ani a Sistemului de Transport Naval din România:

„...concluzia pe care o putem trage fata de situatia Flotei Maritime Românesti si a celei de Pescuit Oceanic, de la sfârsitul secolului XX, este pur si simplu dezarmanta – întreg edificiul construit în acest domeniu timp de peste un secol, cu un substantial efort uman, material si financiar - se prabuseste; în mai putin de un deceniu, Flota Maritima de Transport a tarii fiind aruncata cu aproape un veac în urma. În doar 10 ani de la declansarea procesului de tranzitie, Flota Maritima de Transport  cu capital de stat, cu o valoare a fondurilor fixe de cca. 3,05 miliarde dolari la 31.12.1989 si Flota de Pescuit Oceanic reevaluata la cca. 240 milioane dolari la 31.12.1990 – devin istorie, o “performanta” greu de explicat si fara echivalent în Istoria Moderna si Contemporana a României."

Prof. univ. dr. Eugen GHIORGHITA


PREFATA
 

            1. Cred ca între lucrarile de succes din ultimii ani, Sistemul de Transport Naval din România în Secolul XX ocupa un loc aparte, din cel putin doua motive:

·            întâi, pentru ca abordeaza o problema arzatoare pentru România si cauta raspunsul la întrebarea: încotro se îndreapta transportul nostru naval care asigura principala poarta a deschiderii spre lumea exterioara a României ?;

·            al doilea motiv, pentru ca încearca si reuseste o analiza lucida si în buna cunostinta de cauza, a starilor de lucruri mostenite si a evolutiilor din perioada tranzitiei, fara sa ascunda, atât cauzele cât si consecintele lor, nu de putine ori dramatice.

Desigur, putem sa discutam noutatea anumitor puncte de vedere, originalitatea unor solutii, sau argumentarea judecatii. Dar prin modul riguros în carea analizeaza fenomenele, prin logica pledoariei pentru depasirea starilor de imobilism, prin critica argumentata a situatiilor anacronice privind functionarea eficienta a sistemului nostru de transport naval, lucrarea invita la reflexii, pune întrebari si sugereaza raspunsuri, lucrarea marcheaza astfel un important punct meritoriu în contul sau.

          

           2. Structurarea tematica a lucrarii se înscrie si ea printre criteriile de evaluare stiintifica a ei. Pe de o parte, pentru ca de modul sau de rezolvare depinde reusita lucrarii. Pe de alta parte, pentru ca reflecta nivelul de cunoastere a fenomenului cercetat si capacitatea autorului de a prezenta problemele esentiale.

           2.1. Privita în ansamblu, tematica lucrarii graviteaza în jurul a trei parti principale si o sinteza generala:

·         în prima parte autorul rezolva problema cadrului conceptual al sistemului de transport naval;

·         a doua parte analizeaza formarea si dezvoltarea sistemului de transport naval pâna în anul 1990;

·         a treia parte analizeaza restructurarea si evolutia sistemului de tansport naval în perioada tranzitiei si formarea fortei de munca necesara sistemului;

·         lucrarea se încheie cu un capitol de sinteza a dezvoltarii sistemului de transport naval în secolul XX, folosind comparatiile internationale.

2.2. Subliniem de asemenea prezenta în lucrare a unui valoros pachet de anexe, reprezentat de figuri, grafice si tabeleîn care s-au construit seriile de date statistice seculare.

Asa cum remarca prof. univ. dr. Victor AXENCIUC, „aceste anexe dovedesc nu numai un efort sustinut de coroborare, sistematizare si expunere a indicatorilor economici ai transportului naval românesc, pentru secolul XX, dar si capacitatea certa a autorului de cunoastere si utilizare eficienta a seriilor statistice pe temen lung.

Acesti indicatori, în analiza desfasurata, sunt interpretati într-un context economic si politic intern si extern, bine cunoscut de autor. Evidentiem aici un procedeu important încercat de autor de a constitui, din informatia statistica existenta, indicatori inediti, care releva aspecte esentiale ale temei - de eficienta, de patrimoniu etc. si care depasesc traditionalele descrieri prin statistici sumare si adesea fragmentate, mostenite din trecut. De altfel, as observa ca stiinta economica româneasca - intrata în plan istoric în deosebi perioada între a doua jumatate a secolului XIX si prima jumatate a secolului XX - care furnizeaza literatura cea mai bogata - cu putine exceptii, s-a marginit a descrie starile si procesele economice pe baza unor informatii statistice adesea incomplete, deficitare; ea nu a actionat pentru îmbunatatirea acestei informatii; nu a avut vederi critice asupra ei; nu a reconstituit si nu a constituit indicatori noi, functie de necesitatile ei de studiu; de aceea, nu s-a putut conecta la stiinta economica moderna europeana - decât rare ori; a ramas o istorie economica locala fara deschidere fata de cea europeana, a scolilor renumite ale lui Marc Bloc, Braudel, Charmu etc. Prin aceasta paranteza am dorit sa subliniez necesitatea, pentru viitoarea istorie economica româneasca, de a face eforturi în directia constituirii - din fragmentele statistice ale epocilor trecute, a seriilor de indicatori noi economici si sociali, capabili sa înscrie aceasta disciplina pe linia modernizarii.”

2.3. Analizând modul de formulare si logica interna care leaga între ele, capitolele si subcapitolele rezulta ca autorul: a) stie ce trebuie sa stie; b) ca stie bine ce trebuie sa stie si c) ca stie ce nu trebuie sa stie, fiind de domeniul amanuntului sau colateralului.

3. Caracteristicile stiintifice ale lucrarii

Urmatoarele caracteristici ale lucrarii îi particularizeaza meritele de fond:

3.1. Prima caracteristica este de ordin euristic.

Un principiu metodologic elementar cere ca investigarea unui fenomen sa înceapa nu oricum, ci pornind de la premisele care l-au generat si pus în miscare. Asumându-si acest principiu autorul îsi începe lucrarea cu clasificarea fundamentelor conceptuale ale Sistemului de Transport Naval, în acest cadru de preocupari, autorul rezolva doua probleme: a) conceptul de sistem naval si b) caracteristicile sale definitorii.

3.2. A doua caracteristica este de ordin gnoseologic

Este indiscutabil un merit al lucrarii faptul ca autorul si-a construit întreaga investigatie pe cunoastere cauzala, aceasta fiind singura cunoastere reala care permite si masuri de îndreptare pentru viitor. Pentru a realiza aceasta cunoastere autorul nu se opreste la aparentele fenomenelor analizate, ci patrunde dincolo de ele, în substratul de profunzime, acolo unde actioneaza cauzele care genereaza fenomenele de la suprafata. Este iarasi meritoriu faptul ca autorul distinge factorii cauzali care determina necesitatea fenomenului - de factorii conditionali care favorizeaza transformarea necesitatii în realitate.

3.3. A treia caracteristica este de ordin metodologic

Prin modul în care este conceputa si realizata lucrarea, ea poate constitui un model teoretico-metodologic, cu caracter matricial de analiza a Sistemului de Transport Naval.

Grila matriciala cuprinde cel putin trei componente :

·         prima consta în definirea aparatului categorial si notional folosit la cunoasterea fenomenului si la transmiterea acestei cunoasteri;

·         a doua componenta este de metoda de cercetare a fenomenului, metoda care se bazeaza în principiu pe analiza si sinteza;

·         a treia componenta o reprezinta bogata baza documentara (bibliografica si statistica), sistemul de indicatori, modul de prezentare a rezultatelor cercetarii sub forma grafica si tabele, folosite de autor cu un înalt profesionalism.

 
4. Probleme de continut stiintific ale lucrarii

            4.1. Lucrarea, depoziteaza în paginile sale un bogat bagaj de cunostinte, idei si informatii, cu o cota înalta de relevanta stiintifica. Definind tesatura ideatica a lucrarii, aceste cunostinte si informatii sunt purtatoare a unui dublu mesaj. Pe de o parte ele reflecta stradania autorului de a cunoaste si asimila întinsa literatura de specialitate consultata. Pe de alta parte, ele reflecta efortul de gândire al autorului si cristalizarea contributiilor sale stiintifice de cercetare a temei.

4.2. Nu putem si nici nu este necesar sa abordam extensiv întreaga problematica a lucrarii. De aceea ne vom opri doar la una singura care, în opinia noastra este esentiala pentru întreaga lucrare. Este vorba de destramarea Flotei Maritime Comerciale Românesti si a celei de Pescuit Oceanic, în perioada de tranzitie.

Cu numeroase date de analiza fizica si valorica privind evolutia flotei de transport naval românesti în perioada 1989-2000, autorul prezinta un tablou general, convingator si bine argumentat al caderii dramatice al acestui sector si impactul sau negativ asupra economiei nationale. Diminuarea parcului de nave de la 288 la 63 spune totul despre dramatica soarta a flotei noastre în perioada de tranzitie.

În analiza acestei caderi dramatice, autorul invoca nu mai putin de 14 cauze generale, fiecare cu contributii diverse la aceasta evolutie. Între aceste cauze, autorul enumera si trei erori mari:

·         neimplicarea statului în protejarea parcului de nave;

·         H.G. Nr. 740 / 1990 care excludea constructia de nave de la alocatiile bugetare, apreciata de autor drept o grea lovitura data sectorului;

·         imobilitatea si nepriceperea FPS fata de specificul shipingului, prilej care-l face pe autor sa considere FPS-ul o mare greseala.

 
5. Concluzii

Ne-am oprit cu titlu exemplificativ la o singura problema, cu credinta ca este esentiala pentru întreaga lucrare. În acelasi cadru de apreciere se include si nivelul de realizare stiintifica a analizei la celelalte probleme.

În concluzie, apreciem lucrarea ca o frumoasa realizare stiintifica, cu un continut ideatic meritoriu si relativ nou în literatura noastra de specialitate, care se conjuga cu o forma de prezentare si un stil curat si atragator. Prin contributiile stiintifice aduse la cercetarea acestei complicate probleme a tranzitiei noastre autorul da dovada unui cercetator valoros, cu reale aptitudini practice si teoretice care l-au ajutat sa elaboreze o lucrare stiintifica remarcabila despre Sistemul de Transport Naval Românesc.

Prof. univ. dr. Nicolae BELLI


 

INTRODUCERE
 

Dupa 1990, criza transporturilor maritime si falimentul Flotei Comerciale Românesti, au facut si continua sa faca obiectul a numeroase dezbateri publice si controverse în care întrebarile cu cea mai mare frecventa de repetitie sunt: Cât a costat Flota Maritima Româneasca, Cum s-a ajuns la lichidarea Flotei, Pe ce pozitie se situa în rândul Marilor Puteri Maritime ale Europei, Ce perspective mai are tara noastra de relansare a shippingului Românesc.

            Curiozitatea stârnita de aceste întrebari m-a determinat sa cercetez mai îndeaproape subiectul în cauza, concretizat ulterior într-un studiu mult mai amplu, intitulat Sistemul de Transport Naval din România în sec. XX - cum era si firesc dealtfel, întrucât Flota Maritima a României de la sfârsitul secolului trecut nu s-a dezvoltat în mod autarhic, ea nu a fost rezultatul unui miracol înfaptuit peste noapte, ci a unui proces istoric de peste un secol de transformari si prefaceri, în care Flota Maritima Comerciala a evoluat într-o dependenta reciproca cu celelalte componente de infrastructura care complinesc Sistemul de Transport Naval, asa cum l-am definit noi în primul capitol al prezentei lucrari

            Pe de alta parte lansarea unei astfel de teme de cercetare a fost necesara si justificata, întrucât în istoriografia navala Româneasca nu exista înca un studiu care sa trateze pe întreaga perioada a sec. XX, transporturile navale în ansamblul lor, si care pe lânga datele cu caracter pur istoric sa aiba ca obiectiv de cercetare determinarea si evaluarea patrimoniului în principalele sale etape de formare si acumulare în cadrul Sistemului.

            Lucrarea de fata, structurata pe sapte capitole, încearca sa abordeze într-o conceptie unitara, formarea si evolutia principalelor elemente de infrastructura care au stat la baza realizarii Sistemului de Transport Naval Modern din secolul trecut si sa redea în baza datelor statistice existente valoarea patrimoniului pe componente la nivelul a patru perioade de referinta: 1900-1914; 1919-1939; 1950-1990; 1990-2000.

Perioadele mentionate sunt tratate în patru capitole separate, dupa cum urmeaza:

·         prima perioada care se întinde de la începutul secolului si pâna la izbucnirea primului razboi mondial, este tratata în capitolul doi al lucrarii si prezinta progresele înregistrate în decursul timpului de tehnica navala de catre Marile Puteri Maritime, de care avea sa beneficieze mai târziu si tara noastra, regimul de navigatie pe Dunare si Marea Neagra care multa vreme a constituit o frâna în dezvoltarea unei flote comerciale Românesti, înfiintarea si evolutia serviciilor moderne de transport fluvial si maritim în paralel cu fundarea infrastructurii navale;

·         a doua perioada, respectiv perioada interbelica, este tratata în capitolul trei al lucrarii, în care sunt prezentate principalele reglementari survenite în regimul de navigatie pe Dunare si Marea Neagra, efortul de refacere si modernizare a infrastructurii portuare si evolutia principalelor societati de transport naval din aceasta perioada;

·         Cea de-a treia perioada se întinde de la jumatatea secolului XX si pâna la declansarea procesului de tranzitie spre economia de piata si face obiectul de studiu al celui de-al patrulea capitol, care trateaza în detaliu dezvoltarea si evolutia principalelorcomponente de infrastructura ale Sistemului: cai de comunicatie pe apa, porturi fluviale si maritime, industria navala, flota civila nationala – fluviala, maritima si cea de pescuit oceanic;

·          ultima parte din tema noastra de cercetare, respectiv perioada 1990-2000, este tratata in capitolul cinci al lucrarii, care preznta procesul de restructurare al Sistemului de Transport Naval, pe parcursul careia doua din elementele de forta ale Sistemului: Flota Maritima de Transport, cu capital majoritar de statsi Flota de Pescuit Oceanic - datorita pierderilor înregistrate si datoriilor acumulate, vor intra într-un proces ireversibil de decapitalizare, capacitatea de transport a sistemului fiind substantial diminuata, iar activitatea de pescuit expeditionar si transport specializat devine practic inexistenta.

Întrucât capitalul uman reprezinta factorul activ si dinamizator în cadrul oricarei activitati economice, formarea si ocuparea fortei de munca în Sistem, este tratata separat în cel de-al saselea capitol.

Ultimul capitol al lucrarii, structurat pe doua paragrafe principale, este un capitol de sinteza, de analiza si bilant a dezvoltarii Sistemului de Transport Naval din secolul XX, dar în acelasi timp este si o completare necesara a expunerii anterioare.

Este o sinteza pentru ca prezinta coordonatele generale ale Evolutiei Sistemului de Transport Naval din România, din secolul trecut, cu scopul de a pune în evidenta dezvoltarea de ansamblu a Sistemului pe principalele sale componente de infrastructura si este o completare întrucât, în baza datelor statistice existente, încearca sa surprinda principalele realizari în domeniu pe plan international si cu preponderenta în Europa, în vederea definirii pozitiei României din punctul de vedere al transporturilor navale, în ierarhia continentului.

            Pe lânga evidentierea principalelor aspecte legate de Piata Maritima Mondiala, ultimul paragraf al lucrarii urmareste evolutia de ansamblu a Sistemului din punct de vedere patrimonial, calculând pe baza datelor consemnate în capitolele anterioare valoarea totala a patrimoniului si structura acestuia pentru fiecare din cele patru  perioade nominalizate, exprimat atât în moneda nationala cât si în valuta forte.

            Mentionam faptul ca analiza Evolutiei Sistemului de Transport Naval din România, în sec. XX, se face pe baza prelucrarii statistice a unor indicatori tehnico-economici specifici, de masurare a activitatii de transport naval: numar nave intrate în dotare, capacitatea de transport, volum marfa transportata, calatori transportati, productivitate (indicele de utilizare a capacitatii de transport), capacitatea de operare a porturilor, iar principalele datele statistice care stau la baza lucrarii, au fost concentrate în 31 de Tabele – ANEXA, care au ca sursa publicatiile aparute în domeniu de-a lungul vremii si cuprinse în bibliografie, date de arhiva, dar si calcule proprii de estimare indirecta a unor indicatori.

Consideram ca demersul nostru stiintific si-a atins scopul fixat prin tema de cercetare, pe de o parte raspunzând pertinent, pe baza de calcule si comensurare stiintifica, la întrebarile prezentate în debutul introducerii noastre, iar pe de alta parte completaza necesitatea de informatie economica si de analiza în plan retrospectiv în domeniul transporturilor navale, în vedrea întelegirii profunde si mai reale a evolutiei Sistemului de Transport Naval în România, din secolul trecut, în beneficiul proiectarii si dezvoltarii în perspectiva, a unui sistem de transport naval modern, puternic si eficient.

Nu putem încheia cuvântul nostru introductiv, fara a adresa multumirile cuvenite tuturor acelora carea au contribuit la constructia prezentului studiu.

În primul rând multumiri deosebite se cuvin a fi aduse coordonatorului acestei lucrari, domnului prof. univ. dr. Victor AXENCIUC, care, cu înalta competenta profesionala ce-l caracterizeaza, cu tact si întelegere m-a îndrumat si calauzit pe tot parcursul cercetarii efectuate. De asemenea, multumesc distinsilor profesori Nicolae BELLI, Vasile BOZGA, Eugen GHIORGHITA si Marin POPESCU care prin observatii, sugestii si valoroase propuneri de continut si structura au contribiuit la ridicarea calitatii elaboratului.

Si nu în ultimul rând multumesc tuturor acelora care mi-au acordat sprijin în documentarea temei: în mod direct - prin acesul la sursele primare de informatii (date de arhiva, material statistic si documentar); în mod indirect – prin valoroasele articole si lucrari publicate care îmbogatesc patrimoniul Istoriografiei Navale Românesti.


Despre autor :

  Locotenent comandor

 Dr. ing. Dumitru CORDUNEANU
 

·   S-a nascut la 27 aprilie 1972, la Târgu Frumos, Iasi

·   A absolvit Liceul Militar de Marina “Alexandru Ioan Cuza" - Constanta,  1990

·   A urmat cursurile Academiei Navale “Mircea cel Batrân", specializarea Navigatie si Transport Maritim, obtinând în anul 1995 diploma de ingner licentiat

·   În perioada 2000-2004 a urmat pregatire universitara economica, finalizata cu diploma de licenta la Facultatea de Stiinte Economice din cadrul Universitatii Ovidius, Constanta

·   Este Doctor în Stiinte Economice cu titlul obtinut la Institutul National de Cercetari Economice din cadrul Academie Române – Bucuresti.